Economia mondială, în rapidă schimbare, face ca ignoranța financiară să fie acum mult mai gravă decât altădat[. 96 la sută din respondenții ruși nu au știut să răspundă corect la trei întrebări care țin de educația financiară. Rezultatele au fost constatate în urma unui studiu efectuat de doi economiști, Annamaria Lusardi și Olivia Mitchell, și publicat de Asociația Americană a Economiștilor, potrivit The Atlantic.
Întrebările sunt:
1. Să presupunem că tu ai 100$ și îi depui pe un cont de depozit cu o rată a dobânzii de 2% anual. Dacă ți-ai lăsa banii să se acumuleze pe cont, după 5 ani ce sumă de bani vei avea?
a. mai mult de 102$
b. exact 102$
c. mai puțin de 102$
d. nu cunosc, refuz să răspund.
2. Imaginează-ți că rata dobânzii la contul tău de depozit este de 1% anual, iar inflația este de 2% anual. După un an, cu banii de pe cont, tu vei fi în stare:
să procuri mai mult decât azi
b. exact ca și azi
c. mai puțin decât azi
d. nu cunosc, refuz să răspund.
3. Este falsă sau adevărată fraza „Procurarea acțiunilor unei singure companii oferă de obicei un venit mai sigur decât plasarea capitalului în fonduri de investiții?”
a. adevărat
b. fals
c. nu cunosc, refuz să răspund.
Deși rezultatul nesatisfăcător poate fi atribuit trecutului comunist al Federației Ruse, nici țările capitaliste nu au dat dovadă de rezultate prea bune. Din americani, doar 30% au știut să răspundă corect. Cei mai performanți au fost germanii cu 53% și elvețienii cu 50%, în restul țărilor participante mai mult de jumătate din populație neposedând cunoștințe de bază în domeniul financiar. 79% din suedezi, 75% din italieni, 73% din japonezi și 69% din francezi nu au putut da răspunsul corect la toate cele trei întrebări.
Iar răspunsurile sunt 1-A, 2-C, 3-B. Ție cum ți-a reușit să răspunzi la întrebări? Dacă ai răspuns corect, te regăsești în minoritatea globală care a știut să dea răspunsurile exacte.
Cei doi economiști vor să atragă atenția la un adevăr paradoxal: ignoranța financiară este foarte răspândită, chiar dacă lumea s-a schimbat în direcția care face această ignoranță mult mai gravă decât vreodată. Piețele financiare din toată lumea au devenit mult mai accesibile pentru micii investitori, odată cu răspândirea și diversificarea produselor financiare, începând de la un simplu depozit bancar.
Totodată economiștii au mai stabilit că oferirea educației financiare persoanelor cu un nivel jos de educație formală ameliorează situația lor economică cu un echivalent de 82% din averea lor inițială, în timp ce adaosul pentru posesorii de studii superioare este și el substanțial, de 56%.
Luând în considerație importanța educației financiare, cineva ar putea spune că cererea pentru asemenea cunoștințe trebuie să fie înaltă. Dar nu este chiar așa. Și aceasta pentru că în mare parte oamenii supraestimează ceea ce cunosc ei despre bani. Fiind întrebați să aprecieze pe o scară de la 1 (foarte jos) la 7 (foarte înalt) cunoștințele lor financiare, 70% din americanii intervievați de Lusardi și Mitchell s-au poziționat pe nivele de 4 sau mai mult, în timp ce doar 30 la sută din ei au dat răspunsurile corecte la toate cele trei întrebări. Aceeași imagine e caracteristică și germanilor, și olandezilor.
Odată ce produsele financiare devin mai complexe, diverse și răspândite, și totodată mai mulți oameni din întreaga lume se alătură clasei de mijloc, lupta cu analfabetismul financiar va deveni mai mult decât o prioritate, iar în unele țări deja a și devenit, cum ar fi India. Programe de educație, practice și accesibile, ar trebui să fie oferite milioanelor de oameni, a căror situație materială s-ar îmbunătăți substanțial dacă ei ar cunoaște mai mult despre cum să-și gestioneze veniturile și economiile, cât de mici nu ar fi acestea.
