În R. Moldova, în trimestrul trei al anului 2021, în plină pandemie se înregistrează cel mic număr de șomeri din toată istoria țării, iar rata șomajului a ajuns la nivelul de 2,5% care este cel mai scăzut nivel din toată UE și toată Europa. Țara cu rată apropiată de cea din Moldova este Olanda cu 3,1%, iar media europeană este de 6,7%, potrivit datelor prezentate de analistul economic Veaceslav Ioniță.

Expertul afirmă că în pandemie, deși în Europa s-a înregistrat creșterea ratei șomajului, în R. Moldova acest indice a scăzut.

În anul 2000, în R. Moldova erau înregistrați 140 de mii de șomeri. Apoi a fost o scădere constantă până în 2008, când indicele a ajuns la 51,7 mii. A urmat criza din 2009-2010 când numărul de șomeri a crescut până la 92 mii. Apoi numărul a scăzut constant.

Iar în 2020-2021, ani în care autoritățile și experții credeau că criza va duce la creșterea numărului de șomeri, s-a întâmplat invers. În plină criză, în Moldova a scăzut rata de șomaj. Numărul de șomeri anul trecut s-a modificat comparativ cu 2019 cu 13,8 mii de persoane. Iar anul acesta sunt cu 22,6 mii șomeri mai puțin.

„Există două explicații. Prima ar fi că cetățenii R. Moldova când nu au un loc de muncă, ei de fapt nu apelează la stat, dar de sine stătător încearcă să găsească un loc de muncă. Cred că în acest an rata de ocupare va crește față de anul trecut cu cel puțin vreo 10 mii de persoane”, spune expertul.

A doua explicație ar fi că atunci când cetățenii țării nu au de lucru, aceștia nici nu ar încerca să-și caute de lucru. „Rata redusă de șomaj mai curând ne arată un alt element. Cetățenii R. Moldova caută soluția problemei peste hotare și pleacă”, adaugă expertul.

În anul 1990, pe malul drept al Nistrului lucrau estimativ 1,6 milioane de oameni. Până în anul 2000, numărul de lucrători s-a redus la 700 de mii. În ultimii ani, rămân constant ocupate circa 600 de locuri de muncă.

„E cert că în 10 ani, R. Moldova nu a putut să identifice mecanismele prin care în țară să fie relansată activitatea economică. Mai corect ar fi să zic că am identificat câteva poluri de dezvoltare unde sunt create locuri de muncă, însă în continuare nu sunt create locuri de muncă”, spune Ioniță.

Expertul subliniază că deși numărul locurilor de muncă ocupate rămâne constant, structura lor se modifică radical de la un an la altul. Iar problema care apare este lipsa forței de muncă.

AGORA a prezentat recent o soluție pentru dezvoltarea a economiei din contul banilor trimiși de peste hotare. Recomandăm să vezi cum funcționează aceasta, dași exemplele a doi moldoveni: Remitențele - soluție pentru dezvoltarea rurală sau cum banii adunați peste hotare pot naște afaceri acasă (VIDEO)

„În 2016 -2020 noi am avut cel mai mare exod de forțe de muncă din istoria țării noastre. În acest an cred că vom avea peste hotarele țării circa 960 mii de persoane. Dintre acestea, cea mai mare parte a migrației a fost în anii 1996-2005. Prin urmare, în zece ani au plecat din țară circa 400 mii de persoane. Motivul principal ar fi că nu aveau unde lucra. A urmat al doilea val de migrație 2016-2020. În 2016-2017 au plecat tocmai 90 de mii de oameni”, enumeră Ioniță.

Expertul estimează că în acest an se va înregistra cel mai mic nivel de plecări peste hotare din ultimii cinci ani - de circa 34 de mii de persoane.

Concluzia ar fi că în R. Moldova, nivelul scăzut de șomaj este mai curând o problemă ce denotă că forța de muncă pleacă din țară. Aceasta ne arată că nu am avea oameni care să lucreze, iar unele sectoare, deja raportează acest deficit.