Grațierea cea dintâi

Primul președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, a grațiat pe final de mandat o singură persoană. Este vorba despre Iurie Baraliuc, condamnat anterior în Uniunea Sovietică.

Campion la grațieri

Cele mai multe decrete de grațiere au fost semnate de fostul președinte Vladimir Voronin. Timp de două mandate, acesta a decis eliberarea a 93 de persoane.

Timp de un mandat, Petru Lucinschi a grațiat 53 de persoane, Nicolae Timofti - 10, iar Igor Dodon - 9. În perioada în care a exercitat funcția de președinte interimar, Mihai Ghimpu a decis eliberarea a 20 de oameni, iar Marian Lupu - a 15. Totodată, timp de un an de mandat, Maia Sandu a semnat două decrete de grațiere.

Decizii controversate

De-a lungul timpului unele decrete de grațiere au trezit suspiciuni și au fost intens mediatizate. În 2011, Centrul de Investigații Jurnalistice a scris că fostul președinte interimar Marian Lupu ar fi grațiat un coleg de partid.

Potrivit unei investigații, Leonid Balan, liderul organizației din raionul Rezina a Partidului Democrat, a fost condamnat la un an și șase luni de închisoare cu executare pentru că ar fi comis mai multe încălcări ale legii în cazul înstrăinării unor bunuri ale unei foste cooperative agricole și ar fi refuzat să execute unele decizii judecătorești. Potrivit CIJ, acesta ar fi finanțat campania electorală a PDM din 2010, contribuind cu circa 90 de mii de lei. Marian Lupu declara atunci că nu cunoștea cazul și că grațierea ar fi trecut prin mai multe filtre până a ajunge pe masa sa.

Potrivit unui articol din 2013 a Ziarului Național, fostul șef de stat Nicolae Timofti ar fi grațiat un traficant de droguri, un traficant de persoane, doi condamnați pentru omor și un tată care ar fi încercat să își omoare fiul. Aceștia ar fi fost grațiați din mai multe motive. Unul dintre ei, de exemplu, participase anterior în războiul de pe Nistru. Tatăl care a încercat să îți omoare fiul avea 79 de ani când a fost eliberat, după ce anterior stătuse doi ani în închisoare. Traficantul de droguri a fost grațiat pentru dizabilitate, fiind țintuit în scaunul cu rotile, scria Ziarul Național.

În 2016, Ziarul de Gardă relata despre faptul că tot Nicolae Timofti ar fi grațiat un ex-judecător. Potrivit investigației, decretul semnat în 2016 prevedea graţierea ex-judecătorului Sergiu Balaban, condamnat în iulie 2013 la o amendă penală în valoare de 8.000 de lei, fără dreptul de a deţine funcţii în justiţie sau în organele de drept timp de cinci ani.

Potrivit Ziarului de Gardă, fostul judecătorul Balaban a fost demis din funcție tot prin decretul președintelui Nicolae Timofti, după ce, anterior, fusese condamnat pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unei hotărâri contrare legii. Investigația notează că în cadrul examinării dosarului penal, atât Sergiu Balaban, cât şi avocatul acestuia, au făcut referire la faptul că procesul nu a fost corect.

Decizia lui Nicolae Timofti privind graţierea lui Balaban, i-a redeschis acestuia drumul către domeniul justiţiei, în care nu avea voie să revină, conform deciziilor judecătoreşti, mai devreme de iulie 2018. Ion Păduraru, fostul secretar general al Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova, explica atunci decretul lui Nicolae Timofti prin faptul că decizia şefului statului doar i-a redat fostului magistrat dreptul la muncă în domeniul pe care acesta îl cunoaşte. Acesta a mai notat că fostul judecător avea un copil bolnav și nu se putea angaja în alt domeniu.

Cazul Ursachi

Recent, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a grațiat-o pe Natalia Ursachi, mamă a cinci copii, condamnată pentru escrocherie la șase ani de închisoare în penitenciarul pentru femei Rusca.

Decizia vine după ce, anterior, cererea de grațiere a fost respinsă din motiv că dosarul nu întrunea toate condițiile cerute de lege și de Regulamentul de examinare a cererilor de graţiere şi de acordare a graţierii individuale condamnaţilor. Potrivit membrilor Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate, nu ar fi a fost întrunită condiția recuperării prejudiciului material cauzat și nici nu a avut loc recunoașterea vinovăției.

Grațiere vs Amnistie

Potrivit articolului 88 al Constituției, printre atribuțiile președintelui se numără grațierea individuală. Articolul 72 mai prevede că Parlamentul reglementează prin lege organică acordarea amnistiei și grațierea.

Potrivit specialiștilor, graţierea reprezintă un act de clemenţă al puterii de stat prin care cei condamnaţi sunt iertaţi de obligaţia de a executa pedeapsa ori prin care se dispune scurtarea duratei de executare a pedepsei.

Pe de altă parte, amnistia reprezintă o renunţare din partea puterii publice la aplicarea răspunderii şi pedepsei penale pentru restabilirea ordinii de drept încălcate. Aceasta înlătură numai consecinţele penale ale faptelor nu şi alte consecinţe juridice.

Prima amnistie din istoria Republicii Moldova a fost votată de Parlament în 1994. Atunci au fost absolviți de orice pedeapsă, indiferent de termen, cei care au luptat în cel de-al doilea război mondial sau în conflictul de pe Nistru, persoanele decorate cu ordine și medalii ale URSS, cei care au săvârștit infracțiuni până la 18 ani, bărbații cu vârsta de peste 60 de ani, precum și femeile care aveau copii minori, erau însărcinate sau aveau peste 55 de ani. Amnistia nu îi viza pe recidiviştii deosebit de periculoşi.

Recent, Legislativul a votat în prima lectură proiectul de lege privind amnistia în legătură cu aniversarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova.

Sub incidența acestei amnistii cad 1.723 de deținuți, 67 dintre care vor fi pasibili liberării imediate, iar, în cazul celorlalți, ar putea fi aplicată liberarea condiționată înainte de termen sau liberarea după reducerea termenului.

Proiectul de lege urmărește reintegrarea în societate a persoanelor private de libertate, prin prevenirea și repararea prejudiciului suportat din cauza condițiilor rele de detenție, dar și o măsură de depopulare a instituțiilor de detenție, precum și descărcarea organelor Procuraturii și instanțelor de judecată de cauze penale.

Actul de amnistie nu va putea fi aplicat față de persoanele care au săvârșit infracțiuni deosebit sau excepțional de grave, precum si infracțiunile de corupție și conexe corupției.

În istoria țării, Parlamentul a votat nouă hotărâri de amnistie.