Viața de după ușa morții: Drumul răposaților de la constatare la sicriu (VIDEO)
Era o zi ploioasă dintr-un decembrie indecis dacă el, așa friguros și ploios cum e, e lună de toamnă sau totuși - de iarnă. Stropii coborau ritmic peste întreaga țară și, fără să știe, făceau un fundal perfect pentru subiectul reportajului pe care urma să-l filmăm. Institutul de Medicină Urgentă ne-a primit aglomerat, ca de obicei. Am pășit pe o portiță lăturalnică, am urcat câteva scări și am deschis o ușă albă, simplă pe care, deși nu scria nimic, știam că duce într-o lume învăluită de mister. „Lumea din spatele morții” mi-am zis în gând. „Morga” - a zis colegul meu, în timp ce-și pregătea camera de luat vederi.
・
Pandemia a venit pe neașteptate, a surprins o lume întreagă și a luat, în doi ani, mii de vieți omenești. Moartea este fenomenul de care cei mai mulți dintre noi se tem. Totuși, există locuri în care moartea devine un instrument de lucru, iar noi am vrut să ajungem în mijlocul acestui mediu. Despre ce se întâmplă în contextul infectării cu COVID-19 s-a vorbit mult, însă subiectul morții din cauza complicațiilor provocate de acest virus însă a rămas, cumva, în beznă.
Care este protocolul și ce drum parcurg răposații din momentul constatării decesului și până la sicriu? Asta am vrut să aflăm și pentru asta am deschis ușa din spatele morții.
Am fost întâmpinați de mai multe mirosuri specifice spitalului, dar și de Ilie Țiple, șeful Secției Morfopatologie a Institutului de Medicină Urgentă, un bărbat vioi, cu simțul umorului și o căldură aproape paradoxală pentru locul în care muncea.
După ce ne-am dezinfectat mâinile și am îmbrăcat halatul alb, am intrat direct în pâine și l-am întrebat pe doctor ce se întâmplă, la modul practic, după ce un bolnav se stinge din cauza complicațiilor provocate de COVID-19.
După constatarea morții biologice, decedatul se păstrează în secția de reanimare, rareori oamenii mor în alte secții. Doi infirmieri din secția corespunzătoare, cu ascensorul, coboară decedatul la subsol prin tunel.
Ilie Țiple, șeful Secției Morfopatologie a Institutului de Medicină Urgentă,
Autor:
Medicul a precizat că decedații de COVID sunt plasați în saci speciali, cu fermoar. Ulterior, se marchează și decedatul și sacul, se pune pe brancardă și se transferă în camera frigorifică, care se află în subsolul spitalului.
Decedații de COVID nu sunt autopsiați. Asta este decizia la nivel mondial. Pacientul se află la supraveghere, în spital. Are toate investigațiile ce țin de patologia somatică, plus testul la COVID.
Ilie Țiple, șeful Secției Morfopatologie a Institutului de Medicină Urgentă,
Autor:
În timp ce coboram scările spre subsol, Țiple a precizat că a doua zi, de dimineață, infirmierii coboară în camera frigorifică, fotografiază și fixează numele, prenumele secția, iar după ce primesc fișa de observație cu semnătura vicedirectorului spitalului, medicul anunță rudele și fixează în fișa data, ora și cui i s-a comunicat din rude despre faptul decesului.
La prezentarea fișei cu două buletine, rudei i se eliberează certificatul, li se explică procedura de aducere a sicriului, hainelor.
Ilie Țiple, șeful Secției Morfopatologie a Institutului de Medicină Urgentă,
Autor:
De regulă, recuperarea cadavrelor de către familii se face până la ora 10 a zilei următoare, adaugă medicul. Apoi face o pauză și spune:
În ultimii doi ani, numărul moldovenilor care au ajuns la morga spitalului a crescut simțitor
Ilie Țiple, șeful Secției Morfopatologie a Institutului de Medicină Urgentă,
Autor:
Lucru confirmat și de statistici, care arată că din 2020 și până în primele nouă luni ale anului 2021, numărul deceselor înregistrate în secția de morfologie, practic, s-a dublat din contul unui număr foarte mare de decedați din cauza COVID.
În 11 luni avem, practic, de două ori mai mult COVID decât anul trecut când am spus că e apogeul pandemiei.
Ilie Țiple, șeful Secției Morfopatologie a Institutului de Medicină Urgentă,
Autor:
Angajații de la morgă sunt suprasolicitați și din cauza protocoalelor medicale dictate de pandemie. Ilie Țiple spune că volumul de lucru a crescut foarte mult anume din contul documentației. Totuși, având în vedere că persoanelor care au murit în urma complicațiilor provocate de COVID-19 nu li se face autopsie, balanța se echilibrează.
Chiar și așa, marea provocare pentru sistemul medical rămâne a fi combaterea miturilor, potrivit cărora, oamenii mor din cauza bolilor mai vechi și nu a COVID-ului.
COVID-ul se suprapune, dar el e picătura care ucide omul. Chiar cu patologiile pe care le are respectivul pacient, el ar mai trăi un an, doi, zece, douăzeci. Nimeni nu știe. El e ucigașul.
Ilie Țiple, șeful Secției Morfopatologie a Institutului de Medicină Urgentă,
Autor:
Pe măsură ce pășeam dintr-o încăpere în alta, mirosurile deveneau tot mai intense, iar senzațiile - tot mai ciudate. Pe lângă noi treceau infirmieri care, cu fețe serioase, dar relaxate, duceau pe targă saci negri, în care zăceau destine apuse. Am revenit la redacție cu o senzație ciudată de tristețe amestecată cu nedumerire și cu neputință. Totuși, moartea rămâne un fenomen pe care niciun savant nu a învățat să-l controleze. Sau poate nici nu a încercat?