Orice sistem fiscal, fie el național, fie local, urmează să se bazeze pe niște principii, în special, în relațiile cu partea productivă și generatoare de venituri sub formă de impozite și taxe a societății – mediul de afaceri. În cazul taxelor locale, acestea sunt stabilite în Codul fiscal și presupun:

(a) previzibilitatea activităţii de întreprinzător – întreprinzătorii, pentru planificarea cheltuielilor, vor cunoaşte din timp şi vor fi consultaţi referitor la mărimea taxelor locale;

(b) principiul transparenţei decizionale – autorităţile administraţiei publice locale, în mod prioritar, vor informa şi vor asigura accesul liber la proiectele ce vizează mărimea preconizată a taxelor locale;

(c) principiul echitabilităţii (proporţionalităţii) în raporturile dintre unitatea administrativ-teritorială şi întreprinzător – autorităţile administraţiei publice locale, la stabilirea mărimii taxelor locale, se vor încredinţa că este asigurată proporţionalitatea (echitabilitatea) între interesele colectivităţii locale şi ale întreprinzătorilor, inclusiv nu vor întreprinde acţiuni în exces sub pretextul atingerii scopurilor societăţii/colectivităţii locale.

Asociațiile semnatare au exprimat în numărate rânduri pe parcursul ultimilor doi ani aspecte ce țin de neargumentarea prezenței taxei pentru magazinele online în lista celor aplicate companiilor ce operează în mun. Chișinău, cu referință la aplicarea abuzivă a acesteia de către autoritățile locale, făcându-se abstracție de principiile generale de aplicare a impozitelor și taxelor și a celor locale, cu precădere.

Or, anume principiile previzibilității activității de întreprinzător și a echitabilităţii (proporţionalităţii) în raporturile dintre unitatea administrativ-teritorială şi întreprinzător sunt cele ce, în mod evident, sunt ignorate în cazul taxei menționate.

Principiul previzibilității activității de întreprinzător este violat prin lipsa unor abordări clare a autorităților locale față de modul de aplicare a acestei taxe. Din momentul inițierii aplicării și până acum nu este clar dacă se califică pentru achitarea acestei taxe: desfășurarea vânzărilor online a serviciilor care sunt prestate ori în format digital ori în format fizic dar în oficiu/domiciliului clientului, intermedierea printr-un magazin on-line deschis de o companie care nu are stoc propriu de marfă, nu are depozit propriu sau loc de vânzare amenajat propriu, prestarea activității de către magazinul on-line (care nu are stoc propriu de marfă, nu are depozit propriu sau loc de vânzare amenajat) și este deschis de o companie cu sediu juridic în mun. Chișinău și cu o subdiviziune în Strășeni, intermedierea făcându-se, de exemplu, în Strășeni, precum și multe alte situații similare, care continuă să fie subiect de incertitudine din partea mediului de afaceri și duc, consecvent, la lipsa unei previzibilități în desfășurarea activității.

Chiar și reducerea de 50% acordată este una ce trezește incertitudine în aplicare, nefiind clar în ce condiții aceasta se aplică și asupra căror subiecți – fapt, despre care au fost atenționate autoritățile.

Principiul echitabilităţii (proporţionalităţii) în raporturile dintre unitatea administrativ-teritorială şi întreprinzător este violat prin aplicarea a două taxe distincte (a taxei pentru magazinele online și a taxei pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări servicii) asupra aceluiași obiect al impunerii. Or, în ambele cazuri, obiect al impunerii este subdiviziunea antreprenorului – magazinul online. Violarea acestui principiu este deosebit de gravă, deoarece permite perpetuarea unui precedent periculos pentru existența unui sistem fiscal corect și echitabil, fie acesta local sau național.

De fapt, în cazul dat, și al treilea principiu – a transparenței decizionale – a fost violat atât din perspectiva principiilor de aplicare a taxelor locale, dar și din perspectiva aplicării Legii 100/2017, care stabilește procedurile de consultare a unui act normativ.

Trecerea la comerțul electronic implică costuri considerabile pentru agenții economici, în special, cei mici și mijlocii ce își doresc inițierea unei afaceri. În același timp, ponderea comerțului electronic în totalul comerțului este infimă nu în ultimul rând din cauza lipsei unei politici unice aplicate de către autoritățile centrale și locale față de stimularea respectivei sfere de activitate, mai ales că existența acesteia asigură, pe lângă locuri de muncă în creștere și încasări sub formă de impozite și taxe, existența și dezvoltarea industriilor de suport adiacente (transportare, sisteme de plăți etc.).

În final, atragem atenția că pentru stimularea utilizării comerțului electronic de către companii și consumatori este necesară crearea condițiilor și instituirea taxelor adecvate acestui tip de comerț. Între timp, COVID-19 a arătat că necesitatea digitalizării mai multor procese și dezvoltarea comerțului electronic este mai stringentă ca niciodată.

Prin urmare, este imperativ de operat modificări urgente la cadrul legal existent în vederea excluderii blocajelor în dezvoltarea afacerilor online. Respectiv, autoritatea locală ar putea contribui la dezvoltarea comerțului online prin neaplicarea acestei taxe ce violează principiile de bază de aplicare a taxelor locale.