Pentru cât timp ne protejează vaccinul anti-Covid și de ce e nevoie să repetăm administrarea preparatului?

Ca să înțelegem cum funcționează vaccinurile anti-COVID vom face o diferențiere. Există două tipuri de vaccin: cu virus viu atenuat și cu virus inactivat.

În primul caz, vorbim de vaccinuri care se folosesc în imunizarea împotriva infecțiilor ca poliomielită, rujeolă, oreion sau rubeolă. Aici se administrează o singură doză și în mod artificial se obține o imunitate aproape de cea naturală, de parcă omul ar fi trecut prin boală. Prin urmare, protecția e de lungă durată.

În cazul vaccinurilor inactivate așa ca cele folosite împotriva infecției COVID-19, imunitatea se formează pentru o durată mai scurtă de timp. 

Studiile au demonstrat că după 6 luni de la vaccinare cantitatea de anticorpi în organism începe să se reducă. Din acest motiv este necesară administrarea unei doze booster pentru a reactiva răspunsul imun al organismului persoanei imunizate.

„Atunci când administrăm prima doză, nivelul de anticorpi începe să se producă după 2 săptămâni după care începe treptat să crească. După administrarea dozei doi, este vorba despre un răspuns secundar și datorită memoriei celulare a organismului nostru, nivelul de anticorpi crește mai înalt. Iar la a treia administrare titrul de anticorpi este cel mai înalt. Respectiv, în vaccinurile inactivate este necesar să fie administrate câteva doze ca să avem acea imunitate protectivă”, spune șefa Disciplinei de Epidemiologie din cadrul USMF, Angela Paraschiv.

Cât timp vom administra aceste doze repetate?

Țări precum România, Israel, Franța și altele, au inițiat deja administrarea celei de-a treia doze de vaccin anti-COVID. Recent, aceasta a început să fie administrată și în Moldova. Întrebarea este cât timp vom continua astfel de practică?

„Atunci când noi vom atinge acel nivel necesar de acoperire cu vaccin de peste 70% atunci noi vom întrerupe acest lanț de răspândire a virusului Sarscov-2 și probabil că nu vom avea nevoie de administrarea și altor doze. Dar atâta timp cât virusul se transmite activ în comunitate, din păcate virusul suferă mutație și duce la sensibilizarea organismului față de acele tulpini noi”, susține Paraschiv.

Mutațiile - altă întrebare care ne frământă. Cât de eficiente sunt vaccinurile actuale?

Auzim că apar noi tulpini ale virusului așa ca Alfa, Delta, Lambda sau Mu. Acestea se depistează în diferite puncte pe globul pământesc. Despre unele se spune că ar fi mai contagioase, despre altele că ar provoca forme mai severe de boală.

Întrebarea care apare este dacă actualele vaccinuri, cele care ni se injectează, ne protejează sau nu împotriva noilor variante ale virusului? În cazul celei mai răspândite variante - Delta, toate vaccinurile utilizate în prezent încă sunt efective, spun specialiștii. 

„Apariția noilor tulpini cu mai multe mutații, duc și la reducerea vaccinurilor deja existente. Și atunci desigur că actualizarea vaccinurilor este necesară. Ceea ce fac cercetătorii care se ocupă de dezvoltarea vaccinurilor - în permanență verifică eficacitatea vaccinurilor și la tulpinile noi care sunt generate de transmiterea intensă în comunitate. Și atunci când e nevoie de reactualiza componența vaccinurilor, cercetătorii vor realiza și acest lucru”, spune pentru AGORA Angela Paraschiv.

O altă întrebare ține de eficacitatea vaccinurilor anti-COVID. Din studiile clinice se cunoaște că eficacitatea preparatelor variază între 60-90%. După ce vaccinurile au ajuns să fie administrate pe larg în rândul populației s-a constatat că acestea asigură o protecție de circa 95%.

„Eficacitatea se determină în funcție de numărul persoanelor care se îmbolnăvesc printre persoanele care au primit vaccin și printre persoanele care nu au primit vaccin Din datele oficiale pe care le avem în prezent în R. Moldova noi vedem că acele persoane care sânt spitalizate, sau în cazul deceselor în spitalizare, 99% sunt nevaccinate și doar 1% este vaccinat. Noi am făcut evaluarea în funcție de tipul vaccinului - și AstraZeneca, și Sputnik și Sinofarm, Sinovac și Pfizer. În toate cazurile eficacitatea a fost de peste 95%”, spune experta în vaccinare.

Cine face parte din grupul de risc privind infectare?

Și totuși, vaccinare nu previne 100% infectarea. Cum ziceam, un mic procent dintre cei vaccinați ajung să dezvolte forme grave de boală. 

„Acea persoană care ajunge la spital fiind vaccinată este vorba despre persoanele în vârstă, la care răspunsul imun care se formează după vaccinare este mai redus comparativ cu o persoană adultă. Și avem persoane cu patologii oncologice sau alte patologii grave, cronice, la care răspunsul imun format după vaccinare este mai redus și sigur că ei sunt expuși acestui risc de a se infecta și a face forme mai grave”, afirmă șefa Disciplinei de Epidemiologie din cadrul USMF.

Până acum, dintre persoanele vaccinate care au ajuns să fie spitalizate cei mai mulți au fost imunizați cu AstraZeneca. Dar, atenție! Acesta nu este un indicator al eficacității vaccinului, ci al numărului de doze administrate în țară. În Moldova, cele mai multe doze administrate au fost de AstraZeneca, iar în România, de exemplu - Pfizer. Respectiv, în țara vecină cele mai multe persoane vaccinate care au fost spitalizate au fost imunizate anume cu Pfizer. 

Cum s-a reușit dezvoltarea atât de rapidă a unui vaccin împotriva unei infecției necunoscute?

Specialiștii susțin că tehnologiile aplicate în dezvoltarea vaccinurilor împotriva COVID-19 nu sunt noi. Acestea se aplică de mulți ani și s-au dovedit a fi eficiente. În plus, în 2002 s-a depistat o infecție cu alt virus din familia corona virușilor, și anume SarsCov-1, asemănător în proporție de 95% cu SarsCov-2, iar în 2012 a fost depistat virusul- Mers, din Orientul Mijlociu, la fel asemănător cu SarsCov-2. Informațiile deja existente au putut fi utilizate în dezvoltarea actualelor vaccinuri.

„Aici s-au concentrat toți cercetătorii din domeniul științific ca să contribuie la dezvoltarea acestor vaccinuri. Nu a fost această concurență - care companie, cercetător. Informația nu a fost ascunsă. Un alt factor este contribuția financiară. Aici s-au concentrat foarte mulți bani pentru a dezvolta într-o perioadă scurtă de timp un vaccin necesar pentru întreaga populație reieșind din situația destul de gravă în care se află omenirea”, susține Angela Paraschiv.

Un alt factor important au fost voluntarii care au acceptat să li se administreze preparatele dezvoltate. În majoritatea studiilor se indică participarea a circa 40.000 de voluntari. Or fără ei, studiul nu se încheie și vaccinul nu ajunge pe piață. Un rol important au avut și echipele de evaluare a fiecărei etape de dezvoltare a vaccinurilor.

În prezent, există circa 300 de vaccinuri în curs de dezvoltare. Însă nu toate vor ajunge să fie administrate oamenilor având în vedere evaluarea prin care trec. Specialiștii spun că oamenilor ajung să le fie administrate doar preparatele imunobiologice ce se dovedesc eficiente, calitative și sigure. O demonstrează și numărul mic de vaccinuri care sunt aprobate în prezent. 

Oamenii de știință au făcut și continuă să facă ceea ce pot mai bine. În fața noastră rămâne doar alegerea. Tu ce ai ales?