„Niciodată după crearea bilanţului anual al RSF în 1995 numărul de jurnalişti aflaţi în detenţie nu a fost atât de mare”, constată organizaţia nonguvernamentală pentru apărarea libertăţii presei.

Această majorare puternică, de circa 20% într-un an, este în principal cauzată de trei ţări: Myanmar, Belarus şi China, a cărei lege asupra securităţii naţionale impusă în 2020 în Hong Kong a provocat o creştere bruscă a numărului de jurnalişti plasaţi în detenţie în acest teritoriu.

„De asemenea, niciodată până acum RSF nu a înregistrat atâtea femei-jurnalist aflate în detenţie, în total 60, cu o treime mai multe decât în 2020”, subliniază asociaţia.

Chiar dacă bărbaţii constituie în continuare cea mai mare parte a jurnaliştilor aflaţi după gratii în lume (87%), Republica Belarus este ţara care a trimis la închisoare mai multe femei-jurnalist (17) decât bărbați (15).

Cele cinci ţări unde la 1 decembrie se înregistra cel mai mare număr de jurnalişti aflaţi în închisori sunt China (127), Myanmar (53), Vietnam (43), Belarus (32) şi Arabia Saudită (31).

Pe de altă parte, numărul de jurnalişti şi profesionişti din mass-media ucişi a atins cel mai scăzut nivel al său din ultimii 20 de ani, cu 46 de morţi, constată RSF.

„Această tendinţă în scădere, care s-a accentuat din 2016, se explică în special prin evoluţia unor conflicte regionale (Siria, Irak şi Yemen) şi prin stabilizarea fronturilor după anii 2012 şi 2016, extrem de sângeroase”, analizează RSF.

Majoritatea acestor decese sunt asasinate: 65% dintre cei ucişi sunt luaţi în mod intenţionat drept ţintă şi eliminaţi, denunţă organizaţia.

Mexicul şi Afganistanul rămân şi în acest an cele mai periculoase ţări pentru jurnalişti, cu șapte şi respectiv șase jurnalişti ucişi, urmate de Yemen şi de India pe locul trei, cu câte patru jurnalişti ucişi în fiecare.

RSF contabilizează de asemenea cel puţin 65 de jurnalişti şi colaboratori ai mass-media reţinuţi ostatici în lume, cu doi mai mulţi ca anul trecut.