Propunerile rusești au fost prezentate în două documente: un proiect de acord cu țările NATO și un proiect de tratat cu Statele Unite, ambele publicate de Ministerul de Externe.

Primul, printre alte puncte, ar cere Rusiei și NATO să nu desfășoare trupe suplimentare în afara țărilor în care se aflau în mai 1997, înainte de aderarea la NATO a oricăruia dintre fostele state comuniste din Europa de Est care, timp de decenii, au fost dominate de Moscova. Aceasta ar însemna ca NATO să renunțe la orice activitate militară în Ucraina, Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală.

Amintim că Polonia, Ungaria și Republica Cehă au aderat la NATO în 1999, urmate în 2004 de Bulgaria, România, Slovacia, Slovenia și fostele republici sovietice Estonia, Letonia și Lituania. În anii următori s-au alăturat Albania, Croația, Muntenegru și Macedonia de Nord, ajungând astfel la 30 de țări membre NATO.

Unii oficiali de la Washington au calificat deja unele cereri ca fiind inacceptabile.

Secretara de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a declarat că Washingtonul va discuta cu aliații săi. „Nu vom compromite principiile cheie pe care se bazează securitatea europeană, inclusiv faptul că toate țările au dreptul de a-și decide propriul viitor și propria politică externă, fără interferențe externe”, a spus aceasta.

Oficiali americani din serviciile de informații susțin că Rusia ar fi dislocat zeci de mii de soldați la granița cu Ucraina și se pregătește pentru o posibilă invazie la începutul anului viitor. Moscova a negat orice intenție de a ataca și a acuzat autoritățile ucrainene că plănuiesc o ofensivă pentru a prelua controlul asupra estului Ucrainei, controlat de rebeli.

Luptele dintre forțele ucrainene și separatiștii susținuți de Rusia în estul Ucrainei au început după anexarea de către Rusia, în 2014, a peninsulei ucrainene Crimeea. Conflictul a provocat moartea a peste 14.000 de persoane.