Cristian Bolotnicov
Criza energetică provocată de creșterea masivă a prețului la gazele naturale, în luna octombrie a anului 2021, a pus Republica Moldova într-o situație dificilă, care s-a soldat cu un contract ce prevede continuarea livrărilor la un preț de 450 de dolari per mia de metri cubi, în prima fază. Aparent, criza nu a fost una locală ci europeană, majoritatea statelor UE experimentând o scumpire fără precedent a gazului natural. Totuși, două țări învecinate din Balcanii de Vest și Europa Centrală, Serbia și Ungaria, au reușit să obțină un preț mai mic de 300 de dolari pentru o mie de metri cubi. Ce stă în spatele acestor contracte aparent avantajoase, aflați din articolul de mai jos.
La sfârșitul lunii noiembrie, presa internațională relata despre faptul că președintele sârb Aleksandr Vucic, reușise să negocieze și să obțină un preț de 270 de dolari per mia de metri cubi, în urma unei întâlniri cu omologul său rus Vladimir Putin, la Soci. Vestea a trezit o oarecare nedumerire, în condițiile în care pe piața spot, gazul ajungea să coste și peste 1.000 de dolari, în condițiile unei cereri tot mai mari și a unei oferte tot mai mici. România spre exemplu, importa în aceeași perioadă, gaze naturale la un preț de 612 dolari pe mia de metri cubi.
La polul opus se află Belarus, acolo unde regimul autoritar al președintelui Lukașenko a primit din partea Rusiei promisiunea că prețul pentru 2022 va rămâne la nivelul anului 2021, adică la 128 de dolari per mia de metri cubi.
Prețul cu care se vinde gazul rusesc în Europa. Toamna - iarna anului 2021. Sursa: BBC
Serbia: Prețul, valabil doar pentru șase luni
Ce nu s-a spus însă cu voce tare, este că acordul e unul temporar și va fi valabil doar pentru următoarele șase luni, adică până în luna aprilie curent. Coincidentă sau nu, în aprilie 2022, în Serbia, vor avea loc alegeri prezidențiale, iar președintele în funcție, Aleksandr Vucic, cunoscut pentru orientarea sa filorusă, dorește un nou mandat. De altfel, acest lucru a fost recunoscut deschis de președintele Vladimir Putin.
„Veți avea alegeri în curând – în primăvară, în aprilie, vreau să vă exprim recunoștința pentru atenția, atenția personală pe care o acordați dezvoltării relațiilor ruso-sârbe și sper că și alegătorii din Serbia vor aprecia acest lucru”, a declarat președintele Putin în cadrul întâlnirii.
O altă prevedere contractuală vizează creșterea importurilor de gaze naturale de la 1,35 miliarde metri cubi anual, cât este în prezent, până la 2,7 miliarde metri cubi.
„După aceste șase luni de iarnă, cele mai dificile și mai scumpe, când prețul la bursă este peste 1.000 de dolari per mia de metri cubi, iar pentru noi – 270 de dolari, vom avea un preț excepțional, o creștere a livrărilor și, cred, și flexibilitate”, declara Aleksandr Vucic pentru Kommersant.
De altfel, Vucic declara, în luna octombrie, într-un interviu pentru un post TV local, că Gazprom a propus o formulă de preț cu o cotă spot de 70% și o cotă de petrol de 30%, ceea ce, potrivit lui urma să ducă la o creștere a prețului până la 790 de dolari pentru mia de metri cubi. „Cine va achita, cine are atâția bani? De asta este importantă întrevederea mea cu Putin pe 25 noiembrie”, a mai declarat la moment reședintele sârb.
Totodată, vorbind despre costurile politice, Euronews scria că Rusia ar fi obținut dreptul de a construi o centrală nucleară în Serbia, deși țara nu are nicio expertiză în acest domeniu și nici resursele necesare.
O altă condiție asumată de Serbia pentru a obține unul din cele mai mici prețuri din Europa la gazele naturale este emiterea licenței de transmisiune prin satelit și cablu în Uniunea Europeană a controversatului post de televiziune Russia Today, un cunoscut fief de propagandă al Kremlinului, care doar în 2022, va primi de la bugetul de stat al Federației Ruse 29 de miliarde de ruble. Decizia de a acorda licență acestui post TV a fost dur criticată chiar și în rândurile membrilor Consiliului Audiovizual de la Belgrad, iar analiștii politici au susținut că prin această hotărâre, Serbia și-a asigurat un preț mic de livrare a gazelor naturale, în condițiile în care pe piețele europene, gazul natural ajunge să coste și 2.000 de dolari.
Totuși, în cele din urmă, în pofida licenței emise de Serbia, Germania a blocat activitatea postului RT DE, susținând că se încalcă legislația europeană. Mai mult, UE ar putea avea o reacție negativă la acest incident, ceea ce ar afecta relațiile cu Serbia, din moment ce Belgradul are statut de candidat pentru aderarea la UE.
Ungaria și cei 15 ani de livrări
Deși la nivelul Uniunii Europene, Comisia condusă de Ursula von der Leyen a cerut guvernelor statelor membre să nu aleagă varianta propusă de Gazprom, și anume, contracte pe termen lung de furnizare a gazelor naturale, Ungaria, condusă de Viktor Orban, este excepție în acest sens. La sfârșitul lunii august curent, guvernul de la Budapesta a anunțat triumfalist că încheierea unui contract pe un termen de 15 ani cu Gazprom privind livrarea gazelor va garanta consumatorilor maghiari „unul dintre cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană”. Cu toate acestea, oficialii nu au precizat prețul exact, estimările arată că aceasta era în toamna lui 2021, în jurul la 300 de dolari, după cum afirma și un oficial al Gazprom, care promova încheierea contractelor pe termen lung pentru aprovizionarea cu gaze naturale.
Pe de altă parte însă, secretul mai puțin discutat al acestei clauze este că modificări ale cantităților achiziționate și stabilite prin contract pot fi făcute doar peste 10 ani. De altfel, acordul prevede livrarea unei cantități de 4,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an (Ungaria consumă doar jumătate din această cantitate) și pe noi conducte, ceea ce elimină Ucraina ca țară de tranzit. Trebuie menționat că acest fapt a provocat o reacție dură din partea Kievului, pentru care veniturile din taxele de tranzit constituie până la trei miliarde de dolari.
Vezi și: EDITORIAL | Șantajul gazelor rusești sau despre moștenirea tridentului Dodon – Chicu – Greceanîi
Un alt dezavantaj al contractelor pe termen lung sunt clauzele de tip take or pay, prin care cumpărătorul este obligat să plătească pentru o anumită cantitate minimă, chiar și dacă nu a accesat întreg volumul de gaze prevăzut în contract. Astfel, în multe cazuri, guvernele statelor care au asemenea contracte, ajung să plătească mai mult decât ar trebui, Bulgaria fiind un exemplu în acest sens.
De altfel, premierul maghiar, Viktor Orban este unul dintre puținii adversari ai sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană la adresa Rusiei, după anexarea Crimeei în anul 2014. În plus, relațiile dintre Budapesta și Kiev au fost mai degrabă reci după ce, în anii trecuți, Ucraina a adoptat o nouă legislație lingvistică, prin care a limitat drastic posibilitatea studierii limbii materne de către minoritățile naționale, în nivelele superioare ale sistemului de învățământ.
