Cartea Neagră 2021: Încălzirea pe biomasă: Istoria unui eșec moldovenesc alimentat cu milioanele japonezilor

Cartea Neagră 2021: Încălzirea pe biomasă: Istoria unui eșec moldovenesc alimentat cu milioanele japonezilor
Foto simbol

În timp ce autorităţile caută soluţii alternative gazului rusesc, la 15 km de Chișinău, o fabrică de producere a peleţilor, care urma să asigure cu energie termică mai multe instituţii publice, stă nefuncţională de șase ani. 153 de milioane de lei, proveniţi din granturi oferite de Guvernul Japoniei, au fost „îngropaţi” de autorităţile de la Chișinău în construcţia Fabricii de producere a peleţilor și în instalarea a 25 de cazane pe biomasă.  Cazanele sunt utilizate în doar câteva localităţi, iar fabrica de producere a peleţilor, care a „înghiţit” aproape 70 de milioane de lei, se scufundă în acuzaţii și în neputinţa tuturor guvernărilor din ultimii ani de a găsi soluţii pentru a o face să funcţioneze. Investigația semnată de jurnalistul Victor Moșneag a fost publicată în „Ziarul de Gardă” și se regăsește în cea de-a treia ediție a proiectului„Cartea Neagră a risipei banilor publici în Republica Moldova”. 

30 iulie 2015. Nicolae Timofti, președintele ţării, însoţit de mai mulţi membri ai Guvernului, ajung în comuna Pașcani din raionul Criuleni, localitate aflată la 15 kilometri de capitală. Șeful statului este întâmpinat de Vasile Bumacov, directorul tehnic al Unităţii de Implementare și Administrare a Proiectului moldo-japonez 2 KR. În acea zi, cu suportul Guvernului Japoniei, care a oferit un grant de circa 12 milioane de dolari, se lansa în Republica Moldova, cu mare fast, prima fabrică de producere a peleţilor din biomasă. 

Fabrica de producere a peleților, nefuncțională lie Bucuci este de câteva luni directorul Centrului de Perfecţionare în Domeniul Mecanizării Agriculturii (CPDMA), instituţie care activează pe lângă Agenţia pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii (ADMA) și care a primit în gestiune fabrica, la scurt timp după ce a fost dată în exploatare. Responsabilul susţine că fabrica nu este funcţională din cauză că proiectul a pornit, din start, cu mai multe carenţe.

69 de milioane de lei investiți în construcție și utilajÎn 2021, sute de instituţii ale statului, inclusiv școli sau grădiniţe, riscă să rămână fără agent termic din cauza crizei gazului. La șase ani de la inaugurare, care urma să propună o alternativă reală încălzirii pe bază de gaze naturale pentru câteva zeci de instituţii publice, fabrica de producere a peleţilor din comuna Pașcani NU activează.

„Când a fost dată în exploatare, au venit colegii din Japonia, să vadă cum lucrează. Ei au pornit-o. Avem aici și un poster în prima zi cum a activat. Și cam atât. Vedeţi că totu-i nou aici. Deci iată, în 2015, a lucrat o oră de vreme. Ea a fost încercată ori de câte ori veneau colegii din Japonia să vadă ce-i cu ea, aceștia căutau niște modalităţi să arate că lucrează”, susţine Bucuci. 

Fabrica a fost construită de firma „Lincons” SRL, doar ridicarea clădirilor costând circa 18 milioane de lei. Linia tehnologică utilizată a costat alte 45 de milioane de lei. Ilie Bucuci afirmă că, în 2018, „s-a solicitat de la Camera de Comerţ și Industrie să se vadă încă o dată, totuși, cât costă clădirea în cauză – costul real al afacerii. S-a luat ca bază să se evalueze linia tehnologică. Dacă ea costă ca pe documente, 45 de milioane, în realitate ea-i 15 milioane. Așa a constatat Camera de Comerţ, cu evaluatori, specialiști”.

Acum, pentru a o reporni, ar fi nevoie de alte circa 20 de milioane de lei, susţin oamenii implicaţi de-a lungul timpului în procesul de gestionare și implementare a proiectului.

„Vrem cu orice preţ s-o pornim să lucreze, să activeze. E păcat. Să rămână ca un monument istoric nu prea merită, mai ales în ziua de azi, când avem probleme mari cu gazul, vorbim de sisteme alternative de încălzire”, susţine directorul CPDMA.

 A doua etapă a proiectului: 85 de milioane pentru 25 de cazane pe biomasă. Doar nouă sunt utilizate

Guvernul Japoniei a mai alocat alte circa 85 de milioane de lei pentru procurarea și asamblarea a 25 de cazane pe biomasă, dintre care 24 urmau să fie instalate la instituţii publice, în special în școli, iar un cazan era destinat să fie instalat la Fabrica de peleţi. Din 24 de cazangerii, numai nouă funcţionează. Restul nu-s puse în funcţiune, nu a fost dusă activitatea până la capăt a adăugat constată Ilie Bucuci.

Cazangeria pe bază de biomasă din localitatea Mașcăuţi, raionul Criuleni, este una dintre cele 15 astfel de cazangerii din proiect care nu funcţionează, deși fiecare a costat circa 3,5 milioane de lei. La Mașcăuţi, cazanul urma să producă energie termică pentru două clădiri – a școlii și a primăriei, aflate alături una de alta. Doar că, la scurt timp după ce a fost instalat, autorităţile au decis să închidă școala, comasând-o cu o altă instituţie de învăţământ, iar primăria a fost conectată la gaz. Astfel, cazangeria pe biomasă a rămas doar la nivel de proiect. Și stă nefuncţională deja de câţiva ani.

În satul Micăuţi din raionul Strășeni, cazangeria pe bază de biomasă se află în imediata apropiere a școlii. Instituţia de învăţământ preferă însă să utilizeze gazul natural pentru încălzire, iar cazanul pe biomasă nici măcar nu a fost conectat vreodată. Directoarea Gimnaziului din Micăuţi a refuzat să discute la subiect, spunându-ne doar că preferă încălzirea instituţiei pe bază de gaz. Și primarul satului a evitat să vorbească la temă. 

Comuna Ivancea din raionul Orhei este una dintre puţinele localităţi implicate în proiect care utilizează cazanele pe biomasă. La Furceni, sat care face parte din componenţa comunei, cazanul a încălzit până acum grădiniţa, urmând ca, începând cu iarna curentă, să încălzescă și școala din localitate. Și în Brănești, localitate aflată și ea în componenţa comunei Ivancea, cazangeria pe bază de biomasă funcţionează, iar primarul afirmă că, dacă este dorinţă, cazanele pe bază de biomasă pot fi o soluţie reală pentru a furniza energie termică.

Construcţia fabricii de peleţi din Pașcani și instalarea celor 25 de cazane pe biomasă s-a făcut sub umbrela guvernării Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), iar cel puţin 16 primari, care au fost selectaţi pentru a beneficia de proiect, reprezentau acest partid. În alte cazuri, directorii școlilor care urmau să beneficieze de proiect erau afiliaţi formaţiunii aflate atunci la guvernare.

Vasile Bumacov: „Nu au știut cum să fure de aici”

Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii în perioada în care a fost implementat proiectul și unul dintre artizanii și promotorii acestuia prin intermediul ADMA, acolo unde a fost director tehnic după ce a plecat de la minister, spune că nu poartă nicio vină pentru că majoritatea cazanelelor pe biomasă, dar și fabrica de peleţi, în care s-au investit peste 150 de milioane de lei, sunt astăzi nefuncţionale. El este sigur că dacă rămânea la MAIA, proiectul ar fi devenit funcţional.

Vasile Bumacov susţine că nu ar trebui să se discute despre costul proiectului, pentru că banii au fost oferiţi gratuit de către japonezi, proiectul din Republica Moldova fiind unul pilot, replicat ulterior cu succes chiar în Japonia. „Când se face un proiect-pilot, ca ăsta, nu e produs în serie, e un produs nou, niciodată el nu poate să fie ieftin, asta trebuie să fie clar. Acesta a fost generos oferit gratis de Japonia Republicii Moldova”, susţine Vasile Bumacov.

Bumacov este sigur că dacă fabrica ar fi fost gestionată de compania „Agrofermotech”, administrată de foștii săi colegi sau parteneri de afaceri, ea ar fi funcţionat încă de la lansare. Compania, una afiliată lui Bumacov, a fost cea care a contribuit la instalarea utilajului fabricii de peleţi.

„Avea să meargă strună tot. Japonezii, când au terminat aici lucrul, oficial, au declarat că noi considerăm că așa utilaj nou, performant, poate fi administrat numai de echipa care a lucrat cu noi toată perioada asta. Zi și noapte aici au lucrat împreună toţi. Așa au propus. Dar pe Sclifos (administratorul firmei „Agrofermotech”, n.r. ) imediat au venit și l-au avertizat să nu calce cu piciorul aici, este sigur Bumacov.

Sergiu Sclifos, administratorul companiei „Agrofermotech”, a confirmat faptul că ar fi fost somat de către reprezentanţii unei instituţii de stat să renunţe la gestionarea fabricii de peleţi. El crede că proiectul nu funcţionează pentru că statul a evitat să contribuie la el cu bani.

Ion Sula și Eduard Grama, miniștrii Agriculturii care l-au succedat în funcţie pe Vasile Bumacov, au pasat responsabilitatea pentru nefuncţionalitatea proiectului pe umerii predecesorului lor

153,4 milioane de lei a costat, în total, implementarea proiectului „Utilizarea Eficientă a Combustibilului Solid din Biomasă”, în care a fost construită Fabrica de peleţi și instalate cele 25 de cazane pe biomasă. Toţi banii au provenit din granturi oferite de Guvernul Japoniei. Felul cum a fost gestionat acest proiect este investigat, în această perioadă, și de către Procuratura Generală în cadrul unui dosar penal. 

***

Cartea Neagră a risipei banilor publici în Republica Moldova este un proiect implementat de Biroul pentru România și Republica Moldova al Fudației Friedrich Naumann, în parteneriat cu Asociația Presei Independente. Cea de-a treia ediție include cazuri de la diferite niveluri ale administrației publice din Republica Moldova și din diferite regiuni ale țării. În total, în cele 70 de pagini, vei descoperi investigații jurnalistice independente care se referă la instalarea centralelor de biomasă în instituții publice, angajări fictive în instituții de stat, repartizarea neconformă a locuințelor sociale și alte subiecte de interes public. 

Cu sprijinul și acceptul Asociației Presei Independente, AGORA ți-o oferă în dar. Toți cititorii AGORA, care s-au abonat la newsletterul „Porția de știri” vor primi absolut gratuit CARTEA NEAGRĂ, versiunea PDF. Procedura pentru ca s-o primești și tu este extrem de simplă: imediat ce îți faci cont pe site (agora.md/login) primești un mail de confirmare, care va conține și PDF-ul. Mai mult, celor care devin membri abonați AGORA le expediem cartea în format hard copy acasă. 

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Ministerul Sănătății a instituit o comisie de anchetă pentru a investiga suspiciunile privind administrarea vaccinurilor expirate

Ministerul Sănătății a instituit o comisie de anchetă pentru a investiga suspiciunile privind administrarea vaccinurilor expirate

O nouă condamnare la CEDO: Moldova nu și-a îndeplinit obligația de a investiga cazul unui tânăr bătut pentru că ar fi homosexual

O nouă condamnare la CEDO: Moldova nu și-a îndeplinit obligația de a investiga cazul unui tânăr bătut pentru că ar fi homosexual

Investigație Jurnal TV: Cum funcționa rețeaua de complici care au delapidat Metalferos între 2009 - 2019

Investigație Jurnal TV: Cum funcționa rețeaua de complici care au delapidat Metalferos între 2009 - 2019

CARTEA NEAGRĂ a risipei banilor publici 2021: Descarcă gratuit versiunea PDF a publicației

CARTEA NEAGRĂ a risipei banilor publici 2021: Descarcă gratuit versiunea PDF a publicației

Vicepremierul Spînu susține că a renunțat la compensația pentru gazele naturale: „Nu mă aștept ca multă lume să renunțe”

Vicepremierul Spînu susține că a renunțat la compensația pentru gazele naturale: „Nu mă aștept ca multă lume să renunțe”

Ministerul Sănătății a aprobat noua ediție a Protocolului Clinic Național „Infecția cu coronavirus de tip nou”. Ce modificări au fost aduse

Ministerul Sănătății a aprobat noua ediție a Protocolului Clinic Național „Infecția cu coronavirus de tip nou”. Ce modificări au fost aduse

Advertoriale
Sunteți în căutare de job? ProCredit Bank vă invită la stagiere

Sunteți în căutare de job? ProCredit Bank vă invită la stagiere

Invitro Diagnostics vine cu pachete promoționale pentru clienți întru evitarea dezvoltării cancerului de col uterin

Invitro Diagnostics vine cu pachete promoționale pentru clienți întru evitarea dezvoltării cancerului de col uterin

5 milioane de euro în sprijinul întreprinderile micro, mici și mijlocii din Moldova cu ajutorul EXIMBANK și BERD

5 milioane de euro în sprijinul întreprinderile micro, mici și mijlocii din Moldova cu ajutorul EXIMBANK și BERD

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: Clasa politică, la control (VIDEO)
    Copiii știu mai bine: Clasa politică, la control (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Ce-și doresc femeile? Ce-și doresc bărbații? (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Pune-un ban deoparte (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Totul despre bani (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Care-i treaba cu șefii, ce mașini conduc și de ce au camere video în birou (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Jurnalistul Valeriu Cațer a plecat la Ceruri: „S-a stins Vulcan-ul”
  • 2
    EDITORIAL | Rusia își epuizează instrumentele de șantaj asupra Moldovei
  • 3
    IGP a inițiat o anchetă de investigație în privința acțiunilor CTESP Orhei. UPDATE: Majoritatea școlilor din raion au activat cu prezență fizică
  • 4
    SUA ordonă ca familiile diplomaţilor americani să părăsească Kievul. Declarația Departamentului de Stat (VIDEO)
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.