Andrei Fornea
Republica Moldova și regiunea separatistă transnistreană își împart, din nou, pumni de la distanță. În timp ce Krasnoselski face demonstrații de forță cu împușcături în zona de securitate, Parlamentul de la Chișinău votează ca anul 2022 să fie „Anul Recunoștinței față de veteranii de război, participanți la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității și independenței R. Moldova”. Recent, Tiraspolul a decis să sisteze activitatea punctelor moldovenești de eliberare a numerelor neutre de înmatriculare pentru mașini. Pe de altă parte, Guvernul de la Chișinău refuză să numească un viceprim-ministru pentru Reintegrare după demisia lui Vladislav Kulminski, deși au trecut aproape două luni de atunci.
Toate aceste evenimente se întâmplă pe fundalul unei concentrații a forțelor ruse la granița cu Ucraina, acolo unde peste 120 de mii de soldați din armata lui Putin au pus pe jar securitatea din toată regiunea. Ar fi naiv să credeam că o eventuală escaladare a situației din Ucraina nu va afecta și țara noastră, într-un fel sau altul.
Krasnoselski - o sperietoare tipică
Pe 24 decembrie, autoproclamatul lider de la Tiraspol a trimis o scrisoare către Maia Sandu în care cheamă președintele Republicii Moldova la dialog. Asta pentru ca peste doar trei zile, în regiunea din stânga Nistrului, în satul Corjova, să aibă loc exerciții militare cu împușcături și totodată să fie sistată eliberarea numerelor neutre. Prin urmare, acțiunile lui Krasnoselski sunt în contradicție cu intențiile descrise în scrisoarea expediată către Maia Sandu, pe care ultima spune că nici măcar nu a primit-o într-un final.
Krasnoselski vine după o victorie în așa-zisele alegeri din regiunea trasnistreană, câștigate cu 79%. Totodată, este important de menționat că la aceste alegeri, circa 9% din buletinele de vot au fost declarate nule, ceea ce indică o repulsie categorică față de liderul de la Tiraspol. Conferința de presă de după alegeri a fost una tipică regiunii trasnistrene și democrației care nu a reușit să se nască în stânga Nistrului, cu jurnaliștii care pun întrebări comode și răspunsuri care par pregătite din timp. Krasnoselski menționa atunci că și-ar dori mai mult suport din partea Federației Ruse, dar totodată a zis că este mulțumit de ceea ce primește. Prin urmare, cât de tare nu ar juca sperietoarea, Moldova și Ucraina pro-europeană ar putea sufoca cu ușurință regimul de la Tiraspol, dacă și-ar dori acest lucru.
Maia Sandu și construirea dependenței malului stâng de cel drept
Maia Sandu a dat de înțeles că toate discuțiile cu așa zisele autorități din stânga Nistrului trebuie să aibă loc la Biroul de Reintegrare - un mesaj clar că discuții cu liderul de la Tiraspol nu sunt planificate. Sandu nu este președintele care să-l numească „президент” pe Krasnoselki, așa cum o făcea Dodon. Nici șefa care să lase loc de concesii, doar dacă acestea sunt în interesul cetățenilor din stânga Nistrului. Cu toate astea, șefa statului nu joacă (încă) dur, tocmai pentru că nu-și dorește să tulbure apele pe fundalul altor evenimente și crize din țară. Refuzul de a numi un viceprim-ministru pentru Reintegrare pare să dea un semnal că veți juca după regulile noastre. Cred că Maia Sandu va juca dur atunci când Oazu Nantoi va fi numit responsabil de Reintegrare.
Revenind la declarațiile anterioare făcute de prim-ministra Gavrilița și anume că „vom furniza gaze acolo unde se va plăti pentru ele”, ne dăm seama că Chișinăul nu doarme și poate răspunde pe măsură acolo unde va fi șantajat. Construcția linie electrice pe direcția Vulcănești-Chișinău este doar un semnal că ne dorim să nu mai depindem de voi (de exemplu, pe segmentul energetic), construind între timp viceversa: depedența malului stâng (al Nistrului) de cel drept.
