Mai mult, inclusiv legislația cu privire la interoperabilitate exclude posibilitatea utilizării unor altor modalități de accesare/prelucrare a datelor în cazurile în care aceleași date pot fi consumate prin instrumentele: Mconnect, Mlog, Macces, Msign. 

Potrivit art.12 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal, oamenii trebuie să fie informați și să cunoască despre ce fel de date sunt colectate și stocate de către instituțiile statului, iar apoi să fie informați despre modul în care sunt utilizate și de către cine.

Totodată, conform art.15 din Legea nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, în cazul accesării/utilizării acestor date de către instituțiile din domeniul organelor de drept, acestea trebuie să dispună de posibilitatea de a aplica restricția de a informa persoana vizată a cărei date au fost accesată (doar în cazurile în care este necesară aplicarea unei astfel de restricții) cu informarea obligatorie în astfel de cazuri a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Cel mai important este că aceste restricții de a fi informate persoanele vizate, nu pot fi aplicate pe un termen mai mare de 30 de zile, cu posibilitatea de prelungire până la 6 luni, în condițiile Legii nr. 59/2012 privind activitatea specială de investigații.

Cu regret, aceste norme nu se respectă de către organele de drept, dar și nu sunt sancționate de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

De regulă, deținătorii de registre nu oferă către persoanele fizice informații despre operațiunile de accesare a datelor cu caracter personal de către organele de drept, iar organele de drept la rândul său, atunci când accesează registrele de stat solicită aplicarea restricțiilor de neinformare pe termene excesive de 10, 20 luni și chiar pe termene nelimitate.

A se reține că încălcările admise de către organele de drept sunt sistemice și aproape că necontrolate, or, la moment, persoanele fizice ale căror date au fost accesate/interceptate nu au nici un instrument adecvat de verificare și control asupra modului de aplicare și utilizare a acestor informații.

Cu regret, în Republica Moldova găsim doar câteva zeci de cazuri în care reprezentanți ai organelor de drept au fost sancționați disciplinar și contravențional pentru accesarea și utilizarea neconformă a resurselor informaționale de stat, chiar dacă, accesări în ultima perioadă au fost realizate de ordin a sutelor de mii.

Menținerea acestor modalități neconforme cerințelor de protecție a datelor cu caracter personal, duce la încălcarea obligației pozitive a statului de a respecta și proteja Dreptul fundamental al persoanei la inviolabilitatea vieții intime, familiale și private. 

Mai mult, putem afirma că spre exemplu în țările Uniunii Europene nu există astfel de modalități de accesare nerestricționată a datelor cu caracter personal, astfel, încălcările sistemice în masă, nu pot avea loc atât timp cât modalitățile de accesare și prelucrare a datelor sunt supuse verificării.”

Cum depistăm abuzurile și cum ne apărăm?

Majoritatea accesărilor neautorizate, chiar dacă sunt depistate, nu sunt comunicate persoanei a cărei drepturi au fost încălcate.

Accesările neautorizate a datelor personale de către reprezentanții organelor de forță și control, reprezintă un semnal asupra posibilei pregătiri sau realizării unor acțiuni de urmărire ilegală a persoanei.

Din aceste considerente, pentru a ne asigura securitatea personală, urmează periodic să verificăm cine și cum ne prelucrează datele personale stocate în registrele de stat, în special RSP.

Pentru aceasta, cel mai rar o dată la doi ani, urmează să facem operațiunile care le-am menționat supra, adică să verificăm informația despre accesările datelor personale în MCabinet https://mcabinet.gov.md/ro și să solicităm informații despre prelucrarea datelor noastre personale gestionate de ASP, prin adresarea ASP a cererii model, care poate fi descărcată de aici: https://asp.gov.md/ro/node/2741

În cazul în care informația oferită drept răspuns conține date despre prelucrări suspecte a datelor personale, realizate de către instituții cu care nu am avut și nu avem tangență, sau fiind indicate temeiuri nejustificate, ori când accesările au fost realizate în afara orelor de lucru și în zilele de odihnă, ș.a. Atunci urmează să acționăm pentru verificarea legalității accesărilor și după caz, să sesizăm organul de control, care este CNPDCP. 

Însă este important să acționăm rapid, deoarece legea prevede perioade restrânse pentru apărarea drepturilor noastre, iar tergiversarea reacției legale poate provoca pierderea dreptului de a solicita realizarea unui control.

Dacă pentru toate contravențiile putem depune o plângere organului constatator timp de până la un an pentru a obține tragerea la răspundere a făptuitorului, în cazul prelucrării ilegale a datelor personale avem la dispoziție doar 30 de zile de la momentul stabilirii încălcării. Detaliile procedurii solicitării controlului realizat de CNPDCP sunt indicate în Legea privind protecția datelor cu caracter personal.

Pentru încălcarea drepturilor la viața privată, în dependență de gravitatea faptei, putem depune plângere la poliție, sau să ne adresăm împotriva persoanei vinovate cu o cerere de chemare în judecată.

Luând în considerare prezența unor interpretări diferite a normelor legale specifice acestui domeniu, pentru evitarea cărora chiar a fost inițiat un proiect de lege, care nu a mai fost adoptată, este corect, chiar la etapa inițială a suspiciunilor de prelucrare ilegală a datelor personale, să obținem consultația unui specialist în astfel de probleme juridice sau al unui avocat.

Acest articol a fost produs cu asistența proiectului “Comunicare Strategică și Suport pentru Mass-media în Republica Moldova". Conținutul articolului este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă în niciun fel opinia Uniunii Europene.