Revelionul de acum patru mii de ani: Trei sărbători antice dedicate Anului Nou

Revelionul de acum patru mii de ani: Trei sărbători antice dedicate Anului Nou

Tradiția de a sărbători despărțirea de vechiul an și intrarea în cel nou datează de câteva mii de ani. Aceasta a apărut undeva în zona Orientului Mijlociu, cunoscută în antichitate sub denumirea de Mesopotamia. Un lucru este cert, băutura și petrecerile au fost prezente încă de la începuturile celebrării „Revelionului antic”, semn că omenirea preferă stabilitatea, atunci când vine vorba de sărbători. Pentru mai multă claritate, îți povestim mai jos despre trei sărbători ale civilizațiilor antice dedicate Anului Nou.

Cunoscuți pentru faptul că sunt primii oameni care au împărțit anul în 12 luni, divizate la rândul lor în circa 360 de zile, babilonienii au fost și primii oameni care au sărbătorit  Anul Nou, după cum relatează cele mai vechi surse scrise din istorie. În cazul lor însă trecerea dintre ani nu era marcată în data de 31 decembrie/1 ianuarie, ci primăvara. 

Akitu

„Akitu” este denumirea festivalului organizat cu ocazia Anului Nou în Babilonul Antic, festivități ce durau mai multe zile și veneau să celebreze renașterea naturii, din moment ce „Revelionul” era sărbătorit la prima lună plină de după echinocțiul de primăvară. Cel puțin asta ne spune un text mitologico-religios care este și cea mai veche mărturie cu privire la celebrarea acestei sărbători.

Autorul acestuia scrie că, în cadrul festivalului, pe străzile Babilonului avea loc o paradă a statuilor zeităților, însoțită de ritualuri religioase care simbolizau victoria acestora asupra forțelor ce provocau haosul. Totodată, aceste ritualuri veneau să confirme ideea de purificare a lumii (în mod simbolic) și recrearea ei de către zei, pentru a fi pregătită de intrarea în noul an și de venirea primăverii.

Foto: SBS

Curios este și ritualul de umilire al regelui babilonian. Textul ne spune că, potrivit tradiției, regele îngenunchea în fața statuii zeului Marduk (zeul suprem), era deposedat de toate simbolurile sale regale și jura că a condus orașul cu onoare. În acel moment, un mare preot îi dădea o palmă peste obraz monarhului și îl trăgea de urechi de rând cu alte gesturi, care aveau drept scop să-l facă să plângă.

Dacă reușea să obțină „prețioasele” lacrimi regale, atunci preotul interpreta acest lucru ca pe un semn că Marduk era satisfăcut  și că, în mod simbolic, a aprobat „prelungirea mandatului regal”. Unii istorici, susțin că, de fapt, acest festival era un instrument politic al monarhilor care, în acest mod, reafirmau ideea că puterea regelui asupra poporului are o sursă divină.

Zeul cu două fețe

Denumirea lunii Ianuarie derivă de la numele zeului roman Ianus, zeul porților, al intrărilor și ieșirilor. Acesta avea două fețe, una privind în trecut, iar alta spre viitor. Totodată, ziua de 1 ianuarie, inițial era dedicată anume celebrării zeului Ianus, urmând ca din anul 46 î.Hr., printr-un decret al lui Iulius Caesar, să devină ziua ce marchează începutul anului.

Foto: Wiktionary

În Roma Antică, de Revelion se ofereau daruri zeului Janus, în speranța că acesta le va aduce belșug în anul care vine. Astfel, această zi a devenit importantă, fiind văzută ca una ce definea următorul an, fiind comune obiceiurile de a începe anul în forță, prin schimbul de cadouri între prieteni sau rude și, în unele cazuri, chiar prin muncă, iar boala din prima zi a noului an era percepută drept un semn rău.

Perioada respectivă mai era cunoscută și sub numele de „Calendele lui Ianuarie”, fiecare zi având o semnificație diferită. Astfel, în prima zi erau organizate diferite ritualuri ceremoniale, ce implicau transmiterea darurilor, celebrări, jocuri, cântece și glume. A doua zi era dedicată petrecerilor, dar de această dată în sânul familiei, iar în ziua a treia, se organizau curse de cai și continuau ospețele. Acest ciclu de sărbători a fost, cel mai probabil, prezent și practicat și în Dacia Romană.

Revărsarea Nilului

Dezvoltarea civilizației Egiptului Antic a fost strâns legată de râul Nil, or, se știe că fluviul influența multe dintre procesele sociale și economice în regat. Nu a făcut excepție nici sărbătoarea Anului Nou.

Astfel, scriitorul roman Censorinus scria că Anul Nou la egipteni era sărbătorit la mijlocul lunii iulie, înainte de inundația anuală provocată de fluviul Nil, care asigura fertilitatea câmpiilor din zonă. În această perioadă, egiptenii sărbătoreau Anul Nou, în cadrul unui festival numit „Wepet Renpet”, care în traducere înseamnă „deschiderea anului”. Această sărbătoare era văzută ca o perioadă a renașterii și era onorată cu festivaluri și ritualuri religioase speciale.

Foto: NileFM

Ca și în ziua de astăzi, această perioadă era una mai puțin trează, or, descoperirile arheologice de la Templul zeului Mut, arată că în timpul domniei lui Hatshepsut ar fi existat așa-zisul festival al beției. Mitologia egipteană susține că petrecerea beției era dată în cinstea victoriei zeului Ra, care a înșelat-o pe zeița Sekhmet, ce dorea să distrugă omenirea, prin schimbarea culorii berii în roșu, astfel încât zeița, crezând că este sângele oamenilor, l-a băut pe tot, ceea a făcut-o să se îmbete și să se transforme în zeița Hathor.

Astfel, această perioadă a fost plină de muzică și dansuri, de rând cu ospețe îndelungate, uneori și orgii, dar toate „scăldate” de imense cantități de… bere.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Cafeaua și ambasadorii: O istorie a licorii „diplomatice” din Țările Române

Cafeaua și ambasadorii: O istorie a licorii „diplomatice” din Țările Române

Împărat și călugăr: O istorie a apariției și răspândirii ceaiului în lume

Împărat și călugăr: O istorie a apariției și răspândirii ceaiului în lume

De la băutura călugărilor la cea a revoluționarilor: Cum a schimbat cafeaua istoria omenirii

De la băutura călugărilor la cea a revoluționarilor: Cum a schimbat cafeaua istoria omenirii

Advertoriale
La Chișinău vor fi amenajate curți ideale pentru trai ca în Europa (VIDEO)

La Chișinău vor fi amenajate curți ideale pentru trai ca în Europa (VIDEO)

Continuăm campania „Generația Inteligenței Financiare”. Urmăriți al doilea episod în limba rusă al serialului „Cunoaște sensul banului cu Emily” (VIDEO)

Continuăm campania „Generația Inteligenței Financiare”. Urmăriți al doilea episod în limba rusă al serialului „Cunoaște sensul banului cu Emily” (VIDEO)

Microinvest susține agricultorii din Moldova cu CREDITE AGRO de până la 7 000 000 lei

Microinvest susține agricultorii din Moldova cu CREDITE AGRO de până la 7 000 000 lei

EMISIUNI
  • Prepare for Future | Olesea Gălușcă: Industria creativă din Moldova poate deveni pilonul cel mai important al economiei Moldovei
    Prepare for Future | Olesea Gălușcă: Industria creativă din Moldova poate deveni pilonul cel mai important al economiei Moldovei
  • Podcastul „Azi e vinerea” | Miroase a ars la Bismobil Kitchen, emisiunea „Iartă-mă” în justiție și care-i sportul nostru național (VIDEO)
  • PROFESIONIȘTII|Strateg de marketing: „Meseria asta e un dans frumos între cifre și creativitate” (VIDEO)
  • PROFESIONIȘTII|Strateg de marketing: „Meseria asta e un dans frumos între cifre și creativitate” (VIDEO)
  • DESCIFRAT| Iarna secetoasă și temperaturile record. Cum resimte sectorul agricol schimbările climatice
Cele mai populare
  • 1
    Litvinenco, despre scoaterea în afara legii a Partidului Șor: Nu constituie un precedent periculos
  • 2
    „Gata cu monopolul”: Spînu anunță că toți operatorii de taxi vor putea prelua pasageri de la aeroport
  • 3
    Prepare for Future | Olesea Gălușcă: Industria creativă din Moldova poate deveni pilonul cel mai important al economiei Moldovei
  • 4
    GÂNDUL ZILEI: Mitropolia instigă la ură
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.