5 ianuarie 1859 | Cum fraudarea unui scrutin electoral a condus la alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza Domn al Moldovei

5 ianuarie 1859 | Cum fraudarea unui scrutin electoral a condus la alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza Domn al Moldovei

La 5 ianuarie 1859 (stil vechi), deputații Adunării Elective din Moldova au votat pentru alegerea comandantului trupelor moldovenești, Alexandru Ioan Cuza, ca domn al Moldovei. Alegerea acestuia a fost precedată de numeroase încercări ale conservatorilor și puterilor străine, printre care Rusia, Austro-Ungaria și Imperiul Otoman, de a împiedica procesul electoral.

Alexandru Ioan Cuza s-a născut la 20 martie 1820 la Bârlad, în familia Ispravnicului Ioan Cuza, care era un proprietar de pământ în județul Fălciu, și al Soltanei, membră a familiei cu origini fanariote Cozadini. A învățat mai întâi la Iași, în pensioane franceze, după care a plecat la Paris, unde, în 1835, și-a luat bacalaureatul în litere la Sorbona, diploma fiind semnată și apreciată chiar de ministrul Instrucțiunii Publice a Franței. Tot la Paris, începe să studieze Dreptul, studii pe care le întrerupe și apoi le reia odată cu revenirea în țară, urmând cursurile la Academia Mihăileană din Iași.

În toamna anului 1837, Cuza a intrat în armată, obținând gradul de cadet. Obține însă o „păsuire de la slujba de front”, adică o permisie, și pleacă din nou pentru doi ani la Paris, unde își continuă studiile în domeniul dreptului. În capitala Franței, cunoaște numeroși tineri și membri ai comunități românești, mulți dintre ei având idei revoluționare.

Provenind dintr-o familie boierească, Cuza ajunge la rangul de colonel în Armata Moldovei. În 1844, se căsătorește cu Elena Rosetti. Peste patru ani, Cuza participă la mișcările revoluționare de la 1848, cunoscute sub numele de „Primăvara Popoarelor”, unde este arestat și mai apoi eliberat. 10 ani mai târziu, ajunge ministru de război în Guvernul domnitorului Grigore Alexandru Ghica și este ales deputat din partea orașului Galați în divanul ad-hoc de la Iași.

Divanele ad-hoc: Între frauda electorală și susținerea lui Napoleon al III-lea

Deoarece Marile Puteri nu se puteau înțelege asupra viitorului statut al Principatelor Române, din cauza intereselor diferite asupra acestei zone, s-a decis organizarea alegerilor pentru adunările ad-hoc ale Moldovei și Țării Românești. Deși în Țara Românească, alegerile au fost câștigate într-o proporție covârșitoare de unioniști, în Moldova situația a fost mai complicată, după ce caimacanul Nicolae Vogoride, sprijinit de Austria și Turcia, a falsificat listele electorale, ceea ce a dus la fraudarea alegerilor.

În acest context, în urma unei înțelegeri dintre Napoleon al III-lea al Franței, regina Victoria, regii Prusiei și Sardiniei precum și a țarului Rusiei, cunoscute sub „Compromisul de la Osborne”, Poarta Otomană a dispus anularea rezultatelor alegerilor pentru Adunarea ad-hoc a Moldovei ce urmau să aibă loc pe 12 august 1857, fiind organizate noi alegeri șase zile mai târziu. În urma acelui scrutin, și în Moldova partida unionistă ajunge să obțină victoria.

Unioniști VS Conservatori

La data de 7/19 august 1858, este semnată Convenția de la Paris, cunoscută și sub denumirea completă de „Convențiunea pentru organizarea definitivă a Principatelor Dunărene ale Moldovei și Valahiei”, act care a pus bazele unirii Principatelor Dunărene, în conformitate cu hotărârile Congresului de la Paris din 1856. Cu alte cuvinte, acest document a fost un fel de Constituție, care stabilea mai multe principii și reglementări, printre care principiul separației puterilor, existența instituțiilor comune, atribuțiile Adunării elective etc.

În acea perioadă, în Adunarea Electivă a Moldovei s-a format partida națională sau cum mai era numită în acele vremuri „radicali”, „unioniști” sau „progresiști”, alături de forțele conservatoare, care beneficiau de avantajele legii electorale cenzitare, care limita drastic numărul alegătorilor. Totodată, țara era condusă de o căimăcămie (un fel de guvern interimar) formată din caimacani (adjuncți), dintre care doi erau favorabili partidei naționale (Anastasie Panu și Vasile Sturdza), iar al treila (Ștefan Catargiu) - favorabil conservatorilor.

Acest „guvern interimar” a numit în funcții cheie mai multe persoane cu viziuni progresiste, printre care se numără Vasile Alecsandri, care a deținut funcția de ministru al Afacerilor Străine, Ioan A. Cantacuzino, ministru de Finanțe și alții. În același timp, în fruntea armatei a fost numit ca locțiitor de hatman colonelul Alexandru Ioan Cuza.

Alegerea lui Cuza

Potrivit prevederilor Convenției de la Paris, în zilele de 14 – 18 decembrie 1858, au avut loc alegerile pentru Adunarea Electivă, care au dat câștig de cauză partidei naționale, care a obținut 33 de mandate din cele 55 disponibile, conservatorii devenind o minoritate cu 22 de deputați. Odată constituită, Adunarea Electivă a trecut la procedura de alegere a noului domn, în cursă fiind înscriși 38 de candidați.

Acest lucru a dus la dezbateri aprinse între deputații partidei unioniste, întrucât nu fusese desemnat niciun candidat unic înainte de scrutinul electoral. Discuțiile s-au prelungit până în seara zilei de 3/15 ianuarie 1859, când deputații s-au întrunit din nou pentru a se pune de acord asupra unui singur candidat.

„După discuții fără rezultat, se părea că adunarea avea să se termine printr-un eșec, când Lascăr Rosetti încuie ușa și declară că nu se vor despărți până nu vor cădea de acord asupra candidatului unic. Neculai Pisoțchi a propus atunci să fie ales colonelul Alexandru Ioan Cuza (...) Acesta a fost acceptat imediat de toți cei prezenți.”

Istoricul Constantin C. Giurescu, în lucrarea „Viața și opera lui Cuza Vodă”

În cele din urmă, în ședința din 5/17 ianuarie 1859, liderul unionist Alexandru Ioan Cuza, reprezentant al „Partidei Naționale”, a fost propus drept unic candidat la funcția de Domn al Moldovei. Acesta fusese prezentat drept variantă de compromis între conservatorii filoruși și liberalii pro-occidentali (francofili). Fostul domnitor moldovean Grigore Sturdza a refuzat să recunoască alegerea și a încercat, prin intermediul mercenarilor polonezi, să forțeze alegerea sa, însă a eșuat.

Ulterior, aflați în drum spre Constantinopol, membrii Adunării Elective a Moldovei au propus alegerea lui Cuza ca domn și de către deputații Adunării Elective a Țării Românești. Aici situația s-a dovedit a fi mai complicată, întrucât conservatorii dețineau majoritatea. Cu toate acestea, în urma unei presiuni populare, deputații Adunării Elective au cedat și l-au ales pe Cuza ca domn al Țării Românești, profitând în special de faptul că Convenția de la Paris nu prevedea obligativitatea ca în cele două funcții să fie două persoane diferite.

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
24 ianuarie: Cum s-a făcut Mica Unire din 1859 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza

24 ianuarie: Cum s-a făcut Mica Unire din 1859 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza

Record după record: 3.255 de persoane au fost confirmate pozitiv la COVID-19

Record după record: 3.255 de persoane au fost confirmate pozitiv la COVID-19

Avocații intră în grevă pentru următoarele patru zile în semn de protest față de amendamentul înaintat la legea cu privire la avocatură

Avocații intră în grevă pentru următoarele patru zile în semn de protest față de amendamentul înaintat la legea cu privire la avocatură

Advertoriale
Dobândă preferențială la credite, dacă primiți salariul pe cardul FinComBank

Dobândă preferențială la credite, dacă primiți salariul pe cardul FinComBank

Maib și Western Union lansează serviciul de transfer de bani din străinătate direct pe card

Maib și Western Union lansează serviciul de transfer de bani din străinătate direct pe card

Maib continuă lanțul de modernizări. Acum Sucursala Bălți are un nou design modern și comod pentru clienți

Maib continuă lanțul de modernizări. Acum Sucursala Bălți are un nou design modern și comod pentru clienți

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: Ce-și doresc femeile? Ce-și doresc bărbații? (VIDEO)
    Copiii știu mai bine: Ce-și doresc femeile? Ce-și doresc bărbații? (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Pune-un ban deoparte (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Totul despre bani (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Care-i treaba cu șefii, ce mașini conduc și de ce au camere video în birou (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Soluții noi pentru probleme vechi sau ce ne facem cu rănile căpătate la terenul de joacă (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Dodon, despre proiectul politic al lui Ceban: Primarul nu a consultat și nu trebuie să consulte cu noi această decizie
  • 2
    Un autocar de pe linia Chişinău-Bucureşti a ars în totalitate pe traseu
  • 3
    Kremlinul consideră că problema suspendării livrărilor de gaze către Moldova este una „strict comercială”
  • 4
    Gazprom cere ultimativ achitarea avansului pentru consumul de gaze până pe 20 ianuarie. Guvernul ia în calcul o nouă stare de urgență
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.