Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, în anul de studii 2021-2022, în sistemul educațional erau 1.239 de instituții de învățământ primar, gimnazial, liceal și special, publice și private. Dintre acestea, la autogestiune financiară sunt 1.145 (inclusiv 35 de filiale) de instituții.

Totodată, nicio instituție publică de învățământ nu este la autofinanțare. Acestea primesc finanțare de la unitățile administrativ teritoriale prin transferuri cu destinație generală și specială, din sursele bugetului de stat, aprobate anual prin Legea bugetului de stat.

Astfel, școlile din subordinea autorităților publice locale de nivelul al doilea sunt finanțate în bază de cost standard per elev. În anul 2021, normativul valoric pentru un „elev ponderat” a constituit aproape 14 mii de lei, iar normativul valoric pentru instituție învățământ - 750 de mii de lei.

Ce se întâmplă cu școlile mici care se confruntă cu probleme financiare

Suplimentar, pentru instituțiile de învățământ, raioanele primesc de la bugetul de stat, din contul transferurilor cu destinație specială, resurse financiare pentru: alimentația elevilor claselor I-IV pentru dejun cald, dar și pentru predarea în limbile minorităților naționale.

Mai mult, autoritățile administrației publice locale și ale UTA Găgăuzia au dreptul să suplimenteze fondurile alocate de la bugetul de stat din mijloace proprii.

În cazul în care școlile se confruntă cu probleme financiare, Ministerul Finanțelor, de comun cu Ministerul Educației și Cercetării poate propune rectificări la bugetul de stat pentru alocarea resurselor financiare suplimentare administrațiilor publice locale pentru instituții.

Ce spun directorii de instituții

Liceul „Spiru Haret” din capitală a trecut la autogestiune în anul 2013. Directorul liceului, Victor Ambroci,  susține că noul mecanism le-a adus doar avantaje. Școala are, în prezent, peste 1200 de elevi.

„În acești ani, liceul a reușit să-și revendice infrastructură, am reușit să facem mai multe lucrări de reparații atât capitale, cât și curente, să dotăm liceul cu mijloace tehnice. Dar este și o responsabilitate mare din partea conducătorului instituției. Odată cu trecerea la autogestiune apar mai multe probleme pentru administrație, contabilitate, dar dacă îți dorești ca instituția pe care o conduci să se dezvolte, atunci merită”, afirmă Victor Ambroci.

În cazul liceului „Spiru Haret”, instituția dispune de un contabil angajat, asta deși reforma presupunea servicii de contabilitate.

„Persoana care este permanent aici și trăiește cu toate inițiativele noastre și proiectele noastre, cu care poți comunica mereu, este mai mult decât un serviciu de contabilitate care vine și oferă servicii. Așa am crezut noi”, a mai punctat directorul instituției.

Totuși, Victor Ambroci susține că aceste avantaje sunt în cazul unui număr impunător de elevi, iar școlile mai mici se confruntă cu dezavantaje.

În această situație se află Gimnaziul „Alexandru Groppa” din satul Verejeni, raionul Ocnița, unde administrația se confruntă cu probleme de ordin financiar. Instituția are în prezent 48 de elevi și se află la autogestiune financiară.

Directoarea este de părere că reforma este una binevenită, în schimb formula este cea care ar trebui revizuită. 

„Noi suntem acum stăpâni pe bani, gestionăm și vedem de ce aveam nevoie. Într-adevăr este bine așa, pentru că atunci când depindeam de Primărie, primarul lua decizii ce facem și cum facem. Formula este cea care poate ar trebui revizuită ca să avem bani mai mulți și să ne ajungă”. 

Școala este una mică, iar în sat de la an la sunt din ce în ce mai puțini elevi. Lidia Cozmic susține că  Gimnaziul „Alexandru Groppa” are nevoie de 80 de elevi pentru a nu se confrunta cu probleme financiare.

Finanțarea școlilor în bază de formulă, între aspecte pozitive și negative

Deși MEC vorbește despre reforma autogestiunii financiare, directorul de programe în cadrul Institutului de Politici Publice, Anatol Gremalschi, susține că acest termen nu este utilizat corect.

„Autonomie înseamnă că fac ce vor. Autogestiune înseamnă că banii sunt cheltuiți cum vor ei. Totuși, putem să spunem că ei sunt ordonatori de credite care gestionează bugetul, deoarece se conduc după lege și regulament, unde este scris cum pot fi cheltuiți banii”, explică el.

Potrivit lui, este un pas foarte important în învățământ, unde mijloacele sunt gestionate și direcționate doar pentru instituția de învățământ, iar conducerea poate reacționa operativ în orice situație.

Gremalschi afirmă că odată cu trecerea la autonomie financiară, multe din instituțiile școlare au reușit să reducă din cheltuieli.

„Când s-a început trecerea, au fost școli care au început că cheltuie de trei ori mai puțin pentru căldură. Întrucât înainte erau gestionați banii de direcție și Primărie cum voiau ei. Acum, deja fiecare instituție nu mai trebuie să alerge pe la autoritățile publice locale”, explică expertul.

Totuși, Anatol Gremalschi susține că, în ciuda beneficiilor de pe urma acestei reforme, nu a fost definitivat până la capăt cadrul normativ.

„Școlile au început a angaja contabili. Practic, fiecare școală acum are un contabil, ceea ce nu e corect. Școlile ar fi trebuit să procure servicii de contabilitate”, afirmă expertul. 

Potrivit lui, sensul trecerii la finanțare în bază de formulă a fost ca școlile să devină mari, întrucât „școlile mici nu oferă calitatea cerută de societatea modernă”.

„Formula nu a urmărit scopul de a economisi bani, ci de a îmbunătăți calitatea educației. Conform regulamentului, în liceu trebuie să fie cel puțin două clase paralele, una cu profil uman și alta cu profil real, cu câte minim 20 de elevi la sate și 25 în municipiu. O treime din liceele din Chișinău nu corespund acestei cerințe. De aceea, formula a început să fie corectată, în sensul ca să nu mai fie axată doar pe numărul de elevi. Reforma se transformă încetișor în contra-reformă”, susține Gremalschi.

Școlile fără elevi, lichidate sau reorganizate?

Deputații fracțiunii parlamentare Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) susțin că, din cauza finanțării învățământului în bază de cost standard per elev, mai multe școli se confruntă cu probleme financiare.

„Instituțiile de învățământ se reorganizează și se optimizează. Așa numesc cei din domeniu acest proces, dar de fapt se închid pe un capăt”, a precizat deputata Diana Caraman.

De cealaltă parte, expertul Anatol Gremalschi nu consideră că școlile unde sunt puțin elevi sunt lichidate, întrucât copii beneficiază în continuare de studii.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, în perioada 2010-2021, autoritățile publice locale au luat decizii privind închiderea a 200 de instituții de învățământ secundar general. Printre cauzele principalele sunt: numărul mic de elevi, deficitul mare de buget al școlilor mici, lipsa cadrelor didactice, condiții de studii neadecvate.

Cele mai multe instituții au fost închise în anul 2012 (57 de școli), iar începând cu anul 2018, numărul acestora a scăzut considerabil. În 2019 nicio școală a fost lichidată.

Responsabilii din domeniul educației afirmă că, prin restructurarea rețelei școlare, elevii din școlile închise au fost transferați în școli cu condiții de studii mai bune, fiind asigurați cu transport școlar gratuit, alimentare cu mâncare caldă, laboratoare, săli de clasă, săli de sport dotate cu echipamentul necesar, conform standardelor educaționale.

Calitatea învățământului din Republica Moldova

Anatol Gremalschi afirmă că în prezent, cadrul normativ juridic nu conține indicatori excesivi de calitate, întrucât societatea este satisfăcută de învățământul dat.

„Nu este o problemă care neliniștește calitatea noastră, oamenii sunt mulțumiți. Iar pentru a îmbunătăți calitatea învățământului, trebuie de identificat factorii care o vor. Dacă nimeni nu vrea, nu trebuie nicio reformă. Aceasta este legea oricărei societăți. Deocamdată, reforma de calitate vine mai mult de sus, pentru a încuraja școlile. De jos, nu prea vedem aceste eforturi. Cei care vor calitate pleacă”, a spus Gremalschi.