OPINIE | Cărțile lui 2022: Se fac 100 de ani de la primul roman românesc bun pentru export, romanul schimbărilor tectonice în Europa Centrală

Gheorghe Erizanu
Gheorghe Erizanu

Editor, scriitor

Abordează teme culturale: cultura cărții, cultura socială, cultura politică.

OPINIE | Cărțile lui 2022: Se fac 100 de ani de la primul roman românesc bun pentru export, romanul schimbărilor tectonice în Europa Centrală
colaj AGORA

Spre deosebire de celelalte domenii, politic, social, economic, cititul în bumbi pentru cărți e mai simplu. Și e aproape fără surprize. Sigur, este loc pentru surprize, apariții neașteptate. Dar, cumva, și aceste surprize pot fi anticipate. 

Scriitorii importanți, care sunt într-o pauză editorială de doi-trei ani ar putea apărea cu cărți bune în 2022. Grafomanii vor apărea și în 2022, și în 2023, ca și în 2021, cu cărți pentru bifarea propriilor orgolii. Ei sunt cei mai harnici. Nu au nevoie de pauze de recuperare. Nu ard la scrierea unei cărți.

În 2022 se împlinesc 100 de ani de la moartea lui Marcel Proust. Este anunțată deja o nouă traducere românească din „În căutarea timpului pierdut”. E vorba de traducerea lui Cristian Fulaș, care în acest an a dat unul dintre cele mai bune romane contemporane, „Ioșca”. 

De ce e nevoie de o nouă traducere, dacă avem deja două traduceri a monumentalei și vastei opere proustiene. Cristian Fulaș răspunde: „E necesară o retraducere a lui Proust? Și dacă da, de ce? Sigur, o întreagă tradiție spune că operele mari ale literaturii universale ar trebui revizuite sau chiar retraduse la un interval de aproximativ 30 de ani. Te-aș ruga să nu mă întrebi de ce 30 de ani și nu 40 sau 20, în fond nici eu nu știu. La fel, oare câte traduceri ale lui Don Quijote sunt în limba franceză? Și e bine că nu știu, e plină lumea de oameni care știu absolut tot și asta nu e bine.

Când am început acest proiect, în anul 2019, m-am întrebat eu însumi dacă e nevoie să fac asta. E o muncă uriașă, satisfacțiile meseriei de traducător la noi sunt dacă nu rizibile, atunci ridicole, iar probabilitatea de a nu-mi duce munca la bun sfârșit e în continuare destul de mare. De ce, atunci, m-am apucat de așa ceva? N-aș putea da un răspuns precis. Poate pentru că îmi place Proust. Poate pentru că demonul vanității m-a împins să fac asta, voind să-mi arate ce gust au regretele și să mă învețe o lecție. Poate, doar poate, mi-am închipuit că pot mai bine decât iluștrii mei înaintași, dar asta rămâne de văzut la o analiză comparativă despre care sunt convins că nu va fi făcută niciodată. Mi-am asumat aceste riscuri, dar am făcut-o cu oareșicare metodă: mi-am spus de la început că nu voi face o revizuire e edițiilor Cioculescu sau Mavrodin, ci, complet contraintuitiv, voi încerca să dau o traducere nouă în care oglinda mea de lucru nu avea să fie în limba română, ci în limba engleză. Mai precis, ediția „Modern Library Paperback Edition 2003”. În fond o re-retraducere ajustată de D. J. Enright după traducerile anterioare ale lui C. K. Scott Moncrieff și Terence Kilmartin. Sunt și traducător din engleză, hai să spunem că am un avantaj aici, dar e minor.

Dar poate impulsul cel mai puternic de a traduce Proust l-am primit dinspre notele de traducători ale celor doi americani. Să cităm, citatul va salva lumea: „A general criticism that might be levelled against Scott Moncrieff is that his prose tends to the purple and the precious – or that this is how he interpreted the tone of the original: whereas the truth is that, complicated, dense, overloaded though it often is, Proust’s style is essentially natural and unaffected, quite free of preciosity, archaism or self-conscious elegance.” (A Note to the Translation, 1981, Terence Kilmartin)

Și mai departe, cum scrie-n carte, dar la 11 ani distanță: „C. K. Scott Moncrieff excelled in description, notably of landscape and architecture, but he was less adroit in translating dialogue of an informal, idiomatic nature. At ease with intellectual and artistic discourse and the finer feelings, and alert to sallies of humorous fantasy, he was not always comfortable with workaday matters and the less elevated aspects of human behavior. It was left to Kilmartin to elucidate the significance of Albertine’s incomplete but alarming outburst – „... me faire casser...” – in The Captive, a passage Scott Moncrieff rendered totally incomprehensible, perhaps through squeamishness, perhaps through ignorance of low slang. Other misunderstandings of colloquialisms and failures to spot secondary meanings remained to be rectified.” (A note on the Revised Translation, 1992, D. J. Enright)

Opresc aici citatele, suntem gata salvați, nu fără să mă întreb dacă o discuție despre amintita expresie „me faire casser” nu cumva ar demola în sufletele alese și O, atât de pudibonde un mit care și la noi se perpetuează, anume mitul unui Proust al cărui text e mult mai „educat, delicat etc.” decât în varianta originală (Să ne amintim, pioși, furtuna iscată în sufletele curate din social media de o jucăușă interpretare a verbului s’endimencher). Poate doar pentru aceste ajustări, și o retraducere e cu totul și cu totul necesară în limba română. E în fond argumentul meu suprem pentru un asemenea gest: Proust trebuie să redevină natural. Limba în care e tradus trebuie îndreptată din nou spre limbajul folosit de el, spre tonalitățile și semnificațiile lui, încercând să o dezgolim de toate zorzoanele care de cele mai multe ori nu sunt ale originalului, ci ale traducătorilor. Cum să spun cât mai fin, poate că Proust e prea cult în limba română și trebuie să schimbăm asta. E datoria mea, măcar conform contractului. Mi-o asum, chiar conștient de faptul că voi fi criticat fără a fi înțeles și voi fi lovit cu argumente de genul „spiritul epocii” sau mai știu eu de care, eternele argumente ale lumii bune puse față în față cu un outsider. E soarta fiecărei încercări de acest gen, sunt liniștit în această privință.” 

În 2022 se împlinesc 100 de ani de la prima ediție din Pădurea spânzuraților, de Liviu Rebreanu, primul roman românesc bun pentru export. E romanul care a pus literatura română în rândul marilor literaturi ale lumii. E romanul schimbărilor tectonice ale Europei Centrale, unde, după Primul Război Mondial, Imperiul Austro-Ungar s-a pulverizat în state națiuni. 

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
OPINIE | 2021 - un an cu de toate pentru Chișinău. În 2022, facem distincție între nou și vechi?

OPINIE | 2021 - un an cu de toate pentru Chișinău. În 2022, facem distincție între nou și vechi?

OPINIE | Previziunile EduTolk pentru educația din 2022: Învățarea nu mai este doar în cărți sau între patru pereți ai școlii (VIDEO)

OPINIE | Previziunile EduTolk pentru educația din 2022: Învățarea nu mai este doar în cărți sau între patru pereți ai școlii (VIDEO)

OPINIE | Moldova în „oceanul furibund” al viitoarelor schimbări din 2022

OPINIE | Moldova în „oceanul furibund” al viitoarelor schimbări din 2022

Advertoriale
Promoție de la Victoriabank. Aveți zero lei comision la efectuarea transferurilor online în MDL dintr-un cont curent în altul

Promoție de la Victoriabank. Aveți zero lei comision la efectuarea transferurilor online în MDL dintr-un cont curent în altul

Fagura.com anunță atragerea unei investiții de 100k euro de la V7 Capital

Fagura.com anunță atragerea unei investiții de 100k euro de la V7 Capital

Fabrica de mobilă TANDEM  începe anul cu OFERTЕ SPECIALЕ. Doar luna ianuarie aveți reduceri de -25% la produsele preferate

Fabrica de mobilă TANDEM începe anul cu OFERTЕ SPECIALЕ. Doar luna ianuarie aveți reduceri de -25% la produsele preferate

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: Ce-și doresc femeile? Ce-și doresc bărbații? (VIDEO)
    Copiii știu mai bine: Ce-și doresc femeile? Ce-și doresc bărbații? (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Pune-un ban deoparte (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Totul despre bani (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Care-i treaba cu șefii, ce mașini conduc și de ce au camere video în birou (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Soluții noi pentru probleme vechi sau ce ne facem cu rănile căpătate la terenul de joacă (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Cartea Neagră: Cum o parte din banii europeni donați Găgăuzei pentru echipament medical au ajuns la o firmă creată urgent de un activist pro-rus
  • 2
    Apeductele de sub Prut. Între interesele operatorului din Iași și apa de proastă calitate din Ungheni, Fălești, Glodeni și Nisporeni
  • 3
    Ceban și-a invitat prietenii de pe Facebook la el acasă: „Nu am garaj și nici beci de lux” (VIDEO)
  • 4
    Constantin Botnari, zis și „Borsetka” spune că nu se ascunde de Interpol: „Sunt la Londra” (VIDEO)
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.