Elaborarea studiilor de fezabilitate și a documentației pentru construcția autostrăzii respective sunt incluse în contractul de finanțare de către Banca Europeană de Investiții a programului „Moldova drumuri IV”, care face parte din strategia națională de transport și logistică. Programul are prevăzut un buget total de 300 de milioane de euro. 

Semnarea contractului de finanțare dintre R. Moldova şi BEI, pentru realizarea Proiectului „Moldova drumuri IV”, a fost aprobată deja de către Guvernul Gavrilița, la data de 14 decembrie 2021. Însă, elaborarea studiului de fezabilitate și documentației de proiect va fi lansată după ratificarea de către Parlament a contractului de finanțare „Moldova Drumuri IV”. Întreg procesul, la care ar urma să participe și partea ucraineană, ar putea dura circa 12 luni.

Pentru realizarea programului „Moldova drumuri IV”, Banca Europeană de Investiții (BEI) ne va împrumuta 150 de milioane de euro. A doua parte a sumei urmează să fie negociată cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. 

Contractul de finanțare a proiectului prevede și alocarea, sub formă de grant, a zece milioane de euro din partea „Emerging Advisory and Technical Assistance Facility for Eastern Partnership Investment in Connectivity”, un program al BEI.

În anul 2007, realizând dezvoltarea Rețelei Trans - Europene de Transport (TEN-T), România a realizat un studiu de prefezabilitate în vederea construcției unei autostrăzi pe direcția Târgu Mureș – Ditrău - Târgu Neamț – Iași – Ungheni. Doi ani mai târziu, în 2009, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR) a dispus realizarea studiului de fezabilitate propriu-zis, ca apoi în martie 2012, Comisia Europeană să accepte includerea traseului Timișoara - Sebeș - Turda - Târgu - Mureș - Iași - Ungheni în TEN-T.

Autoritățile române au elaborat în 2015 și studiul de fezabilitate pentru proiectul de interconectare a Autostrăzii Unirii cu drumul național Chișinău – Ungheni – frontiera cu România. Conform documentelor inițiale, autostrada urma să traverseze și râul Prut prin intermediul unui pod rutier de frontieră în regiunea de sud a orașului Ungheni, R. Moldova.

Luând în considerare însă existența proiectului de construcție a centurii de nord a orașului Ungheni, sector care este parte integrantă din drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România, Guvernul Republicii Moldova a propus interconectarea celor două proiecte cu situarea podului rutier de frontieră între cele două state în amonte de orașul Ungheni.

Astfel, după studiul de fezabilitate elaborat de CNAIR, în 2016, la propunerea Guvernului Filip, rețeaua de drumuri de interconectare cu autostrada a fost modificată prin excluderea porțiunii R16 Bălţi – Făleşti - Sculeni (inclus inițial în proiect) și includerea sectorului de drum frontiera cu România – Ungheni – Cornești – M5. 

https://giphy.com/embed/7ikdNKdQtVXiwh0lAB

via GIPHY

Această modificare, permite conexiunea rețelei de drumuri naționale la rețeaua de drumuri naționale a României, incluse în TEN-T, prin intermediul unui alt punct de trecere a frontierei (decât cel inițial) și construcției podului rutier peste râul Prut între localitățile Ungheni (România) și Ungheni (Republica Moldova).

2023, anul care aduce prima lopată pe sectorul de autostradă Iași - Ungheni?

Proiectul Autostrăzii Unirii (numită și Autostrada Est – Vest) ajunge să fie lege abia trei ani mai târziu. La 7 noiembrie 2018, Camera Deputaților din România adoptă proiectul de lege privind aprobarea realizării autostrăzii Iași-Târgu Mureș.

„În context, urmare a discuțiilor purtate cu reprezentanții Ministerul Infrastructurii și Transporturilor din România, lansarea construcției Autostrăzii A8, mai exact a sectorului Iași – Ungheni, este planificată pentru anul 2023, iar finalizarea integrală a autostrăzii este preconizată către finele anului 2030”, spun reprezentanții Ministerului Infrastructurii de la Chișinău.

Autostrada Unirii până la Chișinău și Odessa?

Conexiunea rețelei de drumuri publice naționale a Republicii Moldova la rețeaua TEN-T a fost aprobată în cadrul reuniunii miniștrilor transporturilor UE încă la 13 octombrie 2013 la Luxemburg.

În anul 2014, în cadrul întrunirii anuale a reprezentanților Ministerelor Transporturilor din țările UE și țările Parteneriatului Estic, în prezența mai multor de experți și reprezentanți ai Instituțiilor Financiare Internaționale, Guvernul Republicii Moldova a prezentat conceptul de prelungirii Autostrăzii Unirii până la Odessa. Autorii au primit atunci o susținere puternică din partea participanților, menționându-se necesitatea elaborării unui studiu economic în vederea aprecierii fezabilității proiectului.

Incompetență? Cum Guvernul Filip a ratat șansa de a primi finanțare 

Studiul economic care urma să fie elaborat așa și nu a fost realizat însă.

Pentru elaborarea documentului, în 2016, Guvernul condus de Pavel Filip a înaintat către Instituțiile Financiare Internaționale proiectul investițional, dar din lipsa unui instrument de finanțare, a documentației de proiect și studiului de fezabilitate, proiectul a fost respins. AGORA l-a contactat pe fostul prim-ministru democrat și pe ex-ministrul Economiei și Infrastructurii de atunci, Octavian Calmîc, pentru a le cere explicații, însă, aceștia nu ne-au răspuns la telefon. 

În 2017, în cadrul unei ședințe interguvernamentale la care au participat ex-prim-ministrul României Sorin Grindeanu și Pavel Filip, a fost discutat și subiectul autostrăzii. Atunci, doar s-a accentuat că autostrada Târgul Mureș – Iași – Ungheni va ajunge până la Chișinău și nu au fost oferiți termeni exacți. 

Subiectul privind construcția autostrăzii a revenit în vizor la finele anului 2018, când în cadrul Universității Tehnice din Moldova, Guvernul a prezentat conceptul construcției Autostrăzii  Târgul Mureș – Iași – Ungheni – Chișinău – Odessa, în cadrul conferinței „Îmbunătățirea conexiunii rutiere a RM la rețeaua internațională de transport”.

Atunci, în susținerea proiectului, un grup format din șapte ONG-uri a creat Asociația Obștească „Moldova Vrea Autostradă”, care promovează acest proiect și în prezent.

După depășirea crizelor politice din 2019 - 2020, și cu o nouă guvernare instalată la Chișinău, la data de 16 decembrie 2021, Asociația Obștească „Moldova Vrea Autostradă” a organizat o conferință de presă prin care a solicitat Guvernului să constituie cooperarea cu organizațiile non guvernamentale.

„Propunem Guvernului să constituim un cadru de cooperare. Așteptăm să apară o cerere la nivel central. Vedem că Guvernul informează periodic despre lipsa specialiștilor. Sperăm că Executivul va fi pregătit să stabilim un cadru de cooperare și nu va ignora acea muncă care a fost depusă”, a declarat reprezentantul Institutului de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor, Iurie Calestru. 

Potrivit reprezentanților asociației, la trei ani de la lansare, platforma a discutat cu instituțiile financiare internaționale, eurodeputați, Comisia europeană, Ministerul Infrastructurii al Ucrainei, autoritățile române și a stabilit mecanismele și modalitățile pe care trebuie să le implementeze Guvernul, în parte Ministerul Infrastructurii, și Parlamentul în termeni foarte clari, încât să fie valorificate corect finanțele oferite de UE pentru autostradă. 

„Toți înțeleg că având autostradă cu UE, Republica Moldova va deveni mai dezvoltată și conectată cu spațiul european. Acesta este un lucru ireversibil. Ne bucură că efortul nostru a dus la conștientizarea de către autorități a acestui obiectiv necesar, continuarea Autostrăzii Târgul Mureș – Iași – Ungheni până la Chișinău și Odessa. Astfel vor fi unite trei poluri economice, Iași, Chișinău și Odessa, astfel, se va facilita transportul mărfurilor și deplasarea cetățenilor. Sperăm să conlucrăm cu autoritățile locale”, a spus președintele Asociației Patronale a Industriei Turismului în Moldova, Sergiu Manea.

Mai mult, membrii asociației au solicitat că construcția autostrăzii să fie declarată prioritate națională, acesta fiind și unul din mecanismul propus de ei, justificându-și sugestia prin faptul că astfel procesele vor putea fi urgentate, dar și prevenite anumite riscuri. 

„Chiar dacă acest proiect încă nu a fost declarat o prioritate națională, sperăm că lucrurile se vor schimba. Altfel, vor apărea, mă scuzați de expresie, tot tipul de șmecheri care vor dori să câștige pe seama bugetului, prin procurarea terenurilor, care, ulterior, fiind expropriate la alte costuri, vor genera pierderi din taxele locale”, a declarat Iurie Calestru. 

De cealaltă parte, Ministerul Infrastructurii promite să examineze posibilitatea de a declara construcția autostrăzii drept prioritate națională. Totuși, reprezentanții instituției menționează că, în conformitate cu legislația, drumurile publice sunt de utilitate publică, ceea ce deja presupune prioritatea națională a acestora. 

„Mecanismele financiare propuse de Platforma „Moldova Vrea Autostradă” urmează a fi examinate suplimentar de către Ministerul Finanțelor prin prisma legii cu privire la datoria sectorului public, garanțiile de stat şi recreditarea de stat. Ministerul va propune examinarea suplimentară a mecanismelor propuse de Platformă, către Ministerul Finanțelor și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene în vederea posibilității activării acestor mecanisme în conformitate cu cadrul normativ existent”, au declarat reprezentanții Ministerului Infrastructurii la solicitarea AGORA.

Pronostic ambițios de la Ministerul Infrastructurii: Autostradă Ungheni - Chișinău - Odessa în 2028

Proiectul de construcție a Autostrăzii Ungheni - Chișinău - Odessa este inclus în lista prioritară de investiții în rețeaua Trans-Europeană de Transport a țărilor Parteneriatului Estic, care urmează a fi efectuate până în 2030. Până la demararea construcțiilor, urmează să fie continuat dialogul între Republica Moldova, Ucraina, România și Comisia Europeană. 

Precum am menționat și mai sus, trebuie elaborat studiu de fezabilitate și documentația. După aceasta, urmează să fie identificate sursele de finanțare pentru lansarea lucrărilor de construcție, să fie alocate terenurile necesare construcției și lansată licitația pentru selectarea antreprenorilor. 

În prezent, potrivit Ministerului Infrastructurii, în urma stabilirii unui dialog mai amplu cu Cabinetul de Miniștri al Ucrainei și Guvernul României s-a decis reluarea discuțiilor în formatul Grupurilor de lucru Interministeriale de Transport referitor la construcția autostrăzii și includerea în acestea a reprezentanților Instituțiilor Financiare Internaționale și Comisiei Europene. Negocierile au drept scop atragerea investițiilor necesare pentru realizarea proiectului. 

„Ținând cont de aspectele enumerate mai sus, construcția autostrăzii ar putea fi finalizată către anul 2028, dacă toate etapele vor decurge conform planului. Este vorba despre perioadele de achiziționare a serviciilor și lucrărilor necesare, obținerea autorizațiilor necesare, inclusiv evaluarea impactului asupra mediului, procedurile de alocare a terenurilor necesare amplasării autostrăzii, identificarea surselor de finanțare, aprobarea acestora și însuși perioada de construcții”, spun reprezentanții Ministerului Infrastructurii. 

Construcția autostrăzii ar putea costa până la 2,5 miliarde euro 

Parametrii geometrici a viitoarei conexiunii între Autostrada Târgul Mureș – Iași – Ungheni cu Chișinău și Odesa vor fi stabiliți în cadrul studiului de fezabilitate și a documentației de proiect. 

Însă, conform conceptului elaborat de minister în 2016, autostrada va continua de la hotarul cu România în regiunea Ungheni, va traversa orașul Chișinău și se va termina pe drumul de ocolire a orașului Odessa.

Conform aceluiași concept, lungimea autostrăzii va fi de până la 300 de km, în funcție de opțiunile propuse/selectate în cadrul elaborării studiului de fezabilitate, iar viteza de circulație va fi limitată la 130 km/h. Pe autostradă vor putea circula toate tipurile de autovehicule, iar instituirea plății de acces va fi examinată ținând cont de intensitatea traficului existent sau planificat.

„Prețul mediu pentru construcția unui kilometru de autostradă variază în funcție de proiect, de relieful zonei în care este realizat, de numărul şi complexitatea lucrărilor de artă. Prețurile medii pentru autostrăzile aflate în construcție de exemplu în România sau Polonia variază între 3,5 şi 8,5 milioane euro. Raportat la lungimea estimativă costurile pot atinge de la 1 până la 2,5 miliarde de euro”, spun cei de la Minister.

Lobby la Bruxelles

La data de 25 noiembrie, prim-ministra Natalia Gavrilița a discutat cu comisarul european pentru transporturi Adina Vălean despre dorința R. Moldova de obținere, pe termen mediu, a posibilității deschiderii treptate de către UE a pieței transportului rutier.

Mai exact, șefa Guvernului a spus că țara noastră dorește conectarea la rețeaua de autostrăzi europene.

La data de 15 decembrie curent, în cadrul Summitului Parteneriatului Estic, toți președinții de țară și șefii de Guvern au aprobat o declarație prin care au menționat că una dintre priorități este extinderea rețelei de autostrăzi.