Domniile fanariote: Cazul unui domnitor grec care a insistat să i se vorbească în română

Domniile fanariote: Cazul unui domnitor grec care a insistat să i se vorbească în română

Înfrângerea lui Dimitrie Cantemir și lui Petru I în bătălia de la Stănilești din 1711 a avut drept consecință schimbarea atitudinii Porții Otomane față de Țările Române. Ca rezultat, tradiția confirmării domnilor numiți preventiv de boierimea locală a fost suprimată, iar sultanul și-a arogat dreptul de a numi el însuși domnii care urmau să conducă cele două țări. Mai mult, aceștia nu mai erau pământeni, ci proveneau din cartierul Fanar al Constantinopolului.

Astfel a început o perioadă de peste 100 de ani, în care domnitorii proveniți din Fanar au condus Țările Române. Din manualele de istorie, aflăm o imagine sumbră a acelor vremuri, marcată de o corupție ce atinge niveluri incredibile, economia distrusă de monopolul și jafurile funcționarilor otomani și locali, dar mai ales, o țară aproape pustiita ca urmare a războaielor ruso-turce, care au marcat viața de pe aceste meleaguri, în secolul al XVIII-lea.

Cine a fost Constantin Mavrocordat?

Au fost însă și excepții, domnitori luminați care au încercat, din contră, să reformeze Țările Române și să asigure o oarecare dezvoltare a acestora. Până la urmă, era în interesul lor și al Porții, primii pentru că doreau suficienți bani pentru a-și reconfirma domnia, iar ultima, pentru că avea nevoie de bani într-o perioadă constantă de stagnare și declin, marcată de numeroase crize financiare. În acest sens, au fost și unele excepții, care însă au fost umbrite de excesele majorității domnitorilor fanarioți.

În acest caz, este vorba de domnitorul Constantin Mavrocordat, fiu al domnitorului Nicolae Mavrocordat, care a fost, de altfel, primul reprezentant al fanarioților pe tronul Țării Moldovei. La fel ca tatăl său, Constantin Mavrocordat a fost un remarcabil om de cultură, cunoscând limbile franceză, turcă, italiană, persană dar și greaca veche.

Era o personalitate influențată de ideile iluminismului din Apusul Europei, idei pe care a încercat să le implementeze și în Țara Moldovei. În acest sens, va publica în revista franceză Mercure de France, în 1742, hrisovul „Constutition faite par S.A.M. le Prince Constantin Mavrocordato”, în care și-a expus principalele idei despre reformele ce urma să le realizeze.

A domnit în Țara Moldovei de mai multe ori, în perioada aprilie 1733 – noiembrie 1735; septembrie 1741 – iulie 1743; februarie 1748 – august 1749; iunie 1769 – decembrie 1769, ceea ce nu i-a permis să-și ducă la capăt reformele propuse.

Domnul reformelor

Printre reformele fiscale promovate de Mavrocordat se numără desființarea impozitului pe vite mari cornute, fixarea plății birului în patru sferturi pe an, abolirea principiului solidarității fiscale, unificarea veniturilor domnului cu veniturile statului și formarea unui singur buget, dar și salarizarea boierilor din vistieria statului. De altfel, aceste reforme nu erau ceva nou, fuseseră aplicate mai înainte, de tatăl lui Dimitrie Cantemir (1700), de tatăl său (1710) și de alți domnitori.

Eficiența acestor reforme nu a fost însă vizibilă, întrucât Poarta a mărit în permanență dările, ceea ce a dus la creșterea impozitelor și la apariția altor noi, care ruinau populația. Mai reușite au fost reformele în plan social, care au dus la repartizarea boierilor dregători după trei ranguri (mare, mijlociu și mic) și salarizarea lor, prin acordarea unei cote-părți din suma impozitelor de stat acumulate. În privința țăranilor, în prima domnie, domnul a limitat numărul zilelor în care țăranii lucrau la boieri și a stabilit un număr fix de țărani, numiți „scutelnici”, care erau eliberați de la plata impozitelor către stat, restul fiind impuși.

Programul de reforme a lui Mavrocordat a inclus și o „reformă a justiției”, care a vizat organizarea judiciară din principat. Astfel, au fost desemnați judecători speciali din numărul marilor boieri, rămași fără dregătorii. În această funcție a ajuns și cronicarul Ion Neculce, care alături de boierii respectivi erau obligați să se prezinte la curtea domnească și să examineze diferite litigii, primind în acest sens salariu din vistierie.

Unele schimbări s-au produs și în organizarea judiciară din principat. Au fost desemnați judecători speciali din numărul marilor boieri, care nu aveau dregătorii. Printre aceștia se număra și cronicarul Ion Neculce [10]. Ei erau obligați să se prezinte la curtea domnească și să examineze diferite litigii, fiind salarizați din vistierie.

„Să ne scrii rumânește” și cea mai importantă reformă

O reformă a fost implementată și în cazul funcționarilor numiți de domn și plătiți de stat, care erau obligați să informeze regulat domnia despre activitatea lor. O prevedere specială stipula că informația din cadrul rapoartelor trebuia să fie prezentată numai în limba română.

Un caz aparte a fost atunci când marele căpitan de Soroca, a trimis domnului o adresare în limba greacă, la care Mavrocordat i-a reproșat necunoașterea limbii române.

„Să-ți cauți logofătul să ne scrii rumânete. Să nu ne mai scrii grecește”, se arată în răspunsul domnitorului.

Totuși, de departe, cea mai importantă reformă promovată de Mavrocordat a fost cea prin care a eliberat țăranii din șerbie. Astfel, la 9 aprilie 1749, la mănăstirea Trei Ierarhi din Iași, domnul Constantin Mavrocordat a anunțat că „vecinia” era abolită, boierii fiind obligați să recunoască abuzul făcut prin asimilarea vecinilor (țăranilor șerbi) cu robii țigani, promițând că, pe viitor, vecinii vor fi considerați „săteni megieși fără moșie”.

Hrisovul a stabilit că vânzarea moșiei nu va mai include și vânzarea sătenilor iar termenul de „vecin”, care era caracteristic țăranilor șerbi, urma să fie înlocuit cu cel de sătean. Totuși, boierii au refuzat să accepte răscumpărarea țăranilor cu 10 lei, ca în Muntenia, considerând suma foarte mică. În acest sens, s-a ajuns la un compromis, care obliga foștii vecini să presteze 24 de zile de boieresc pe an.

Deși pare a avea un scop nobil la prima vedere, abolirea șerbiei în Țara Moldovei a fost făcută din rațiuni economico-fiscale, pentru a mobiliza mai multe resurse ale țării, în vederea îndeplinirii cerințelor tot mai crescânde al Porții Otomane, ceea ce i-a adus și susținerea acestuia.

Mavrocordat a fost și un veritabil om de cultură, care a implementat unele reforme și în acest sens. Spre exemplu, a trecut Academia Domnească din Iași la finanțarea din vistieria Țării. În același timp, a trimis 15 tineri fii de boieri la studii pe un termen de trei ani, la Veneția.

„Mai socotit-au… pentru școli de învățătura… şi au dat ştire tuturor mazililor în toată ţara ca să-şi aducă copiii la învăţătură la şcoală, ca să-şi înveţe orice limbă le-ar fi voia, pentru ca să se afle oameni învăţaţi în pământul nostru al Moldovei, precum sânt şi prin alte ţări”, afirma cronicarul Ion Neculce.

În august 1749, domnia lui Mavrocordat în Țara Moldovei s-a încheiat, el urmând să revină pe acest tron 20 de ani mai târziu, în condițiile războiului ruso-turc din 1768 – 1774. A fost rănit și făcut prizonier la Galați, fiind transportat la Iași, unde a și murit la 4 decembrie 1769.

Despre reformele sale, grecul Petru Depasta, spunea că „Constantin Mavrocordat a vrut să facă din Țara Geților o imagine a Heladei”, lucru care, deși nu s-a realizat total, a reprezentat un impuls pentru viitorii domni.

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Trei lucruri pe care (probabil) nu le știai despre ziua de 1 Decembrie

Trei lucruri pe care (probabil) nu le știai despre ziua de 1 Decembrie

Omul datorită căruia Chișinăul are Aleea Clasicilor

Omul datorită căruia Chișinăul are Aleea Clasicilor

Cum au încercat sovieticii să „recupereze” Basarabia în 1924: Răscoala de la Tatarbunar (1)

Cum au încercat sovieticii să „recupereze” Basarabia în 1924: Răscoala de la Tatarbunar (1)

Advertoriale
Cum să vă echilibrați alimentația după mesele copioase de sărbători cu ajutorul produselor proaspete? METRO are soluția!

Cum să vă echilibrați alimentația după mesele copioase de sărbători cu ajutorul produselor proaspete? METRO are soluția!

Philip Morris lansează Disrupt Camp. O competiție online pentru studenții din Moldova, Georgia și Armenia

Philip Morris lansează Disrupt Camp. O competiție online pentru studenții din Moldova, Georgia și Armenia

 Cel mai bun angajator: Compania JTI Moldova a primit titlu de „Cel mai Bun Angajator” timp 9 ani consecutiv (VIDEO)

Cel mai bun angajator: Compania JTI Moldova a primit titlu de „Cel mai Bun Angajator” timp 9 ani consecutiv (VIDEO)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.