Apeductele de sub Prut. Între interesele operatorului din Iași și apa de proastă calitate din Ungheni, Fălești, Glodeni și Nisporeni

Astfel de informațiile se găsesc într-o notă emisă de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor al României, atașată la hotărârea Guvernului de la București, prin care s-a aprobat Acordul între România și R. Moldova, semnat la Chișinău la 20 mai 2021, privind reglementarea construirii unor apeducte cu subtraversarea râului Prut. 

Mai exact, autoritățile române au propus celor moldovenești să coopereze în acest domeniu, întrucât spun că dețin o vastă experiență. Or, încă din 2014, Consiliul Județean Iași, în calitate de acționar majoritar al operatorului regional de servicii de apă și canalizare „ApaVital”, a derulat și are în implementare proiecte majore de finanțare, în cadrul diferitor programe ce au acumulat investiții de peste 500 de milioane de euro.

De asemenea, statul vecin spune că își propune astfel să sprijine autoritățile naționale și locale, în vederea conformării cu cerințele directivelor europene din domeniul apei și, în mod special, a celei privind calitatea apei destinate consumului uman. 

Interesele României 

Totuși, marele avantaj pentru România constă în faptul că, după finalizarea proiectului, operatorul regional de apă și canalizare de peste Prut, „ApaVital”, va beneficia de un număr majorat de consumatori, ceea ce va duce la câștiguri financiare mai mari.

Potrivit Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din România, după demararea proiectului, din județul Iași,  vor putea fi deservite cu apă potabilă cel puțin patru orașe din Republica Moldova: Glodeni, Nisporeni, Ungheni și Fălești și aproximativ o sută de comune din raioanele ce poartă numele orașelor, cu o populație de aproximativ 250 de mii de persoane.

Mai exact, este vorba despre acele zone, unde nu există surse și rețele centralizate în exploatare de apă potabilă pentru aprovizionarea consumatorilor casnici. Or, potrivit unui raport realizat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în 2020, raionul Glodeni nu sunt implementate tehnologii moderne de tratare a apei, iar raioanele Fălești și Ungheni sunt unele dintre cele mai afectate din țară de contaminarea surselor, urmare a lipsei sistemelor de epurare a apelor uzate, lipsa sistemelor de canalizare în localităţi, precum şi insalubritatea localităţilor.

Primește cel care investește

Investițiile în proiect vor fi realizate din bugetul „ApaVital”. Astfel, în prima etapă, se prevede construirea unei subtraversări a râului Prut, între localitățile Măcărești, România, și Măcărești,Republica Moldova, prin care va fi furnizată apă potabilă către cetățenii din treisprezece localități din raioanele Ungheni și Nisporeni, cu o populație de aproximativ 30 de mii de locuitori. Pentru acesta există deja proiectul tehnic și finanțare.

În total, se prevăd două subtraversări, cea menționată mai sus și între localitățile Sculeni România și Sculeni Republica Moldova. Alte două apeducte vor fi construite deasupra râului Prut, între localitățile Tabăra, România, - Viilor, Republica Moldova, Ungheni, România, - Ungheni, Republica Moldova. 

Menționăm că „ApaVital” dispune de nouă surse de apă de suprafață, dintre care, două sunt asamblate în râul Prut, și de șase surse de apă subterane. 

Cum a devenit posibil ca un operator din România să poată furniza apă în R. Moldova 

ApaVital este o societate de stat din România, aflată în subordinea Consiliului Județean Iași, care oferă servicii publice de alimentare cu apă și canalizare, epurare pentru o populație de circa 480 de locuitori și peste trei mii șase sute de agenți economici. Aria de operare a acesteia cuprinde localități din două județe - Iași și Neamț.

La 30 iulie 2014, acest operator a devenit parte a unui acord de colaborare semnat între Consiliul Raional Ungheni, Consiliul Local Ungheni și Consiliul Local Iași. În baza acestui document, a fost creată o formă de parteneriat între principalii furnizori de apă și canalizare din Iași - România și respectiv Ungheni - Republica Moldova. 

Este vorba despre următorii furnizori: operatorul român „ApaVital”, Întreprinderea Municipală „Apă-Canal" din Ungheni și Întreprinderea Municipală „Apă-Ungheni”.

De ce a fost nevoie de semnat un nou acord de parteneriat 

În prezent colaborarea cu Republica Moldova în domeniul gospodăririi apelor se desfășoară în baza Acordului semnat între Guvernul de la București și cel de la Chișinău, privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor Prutului şi Dunării, semnat la Chișinău, la 28 iunie 2010.

Însă, articolul zece al acestui document prevede că, în cazul în care va apărea oportunitatea realizării unor lucrări, care ar servi interesele României și/sau a R. Moldova, atunci asupra acestor construcții se vor încheia acorduri separate. 

Ulterior, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor al României a elaborat un proiect de Acord între cele două state, privind reglementarea construirii unor apeductelor sub râul Prut, care a fost semnat la Chișinău, la 20 mai 2021.

La data de 5 ianuarie curent, Guvernul de la București a aprobat acest acord. Guvernul de la Chișinău încă nu l-a aprobat. În prezent, documentul se află, pentru ratificare, pe masa Ministerului de Externe. După ce Cabinetul Gavrilița va ratifica acordul, acesta urmează a fi votat în Parlament, în ambele lecturi.

Acordul constituie baza legală pentru realizarea lucrărilor de traversare a frontierei de către conductele de alimentare cu apă potabilă, iar după intrarea în vigoare, se va stabili exact amplasamentul apeductului între localitățile Ungheni din România și Ungheni din Republica Moldova, modalitatea de efectuare a lucrărilor, astfel încât să nu afecteze linia frontierei de stat, precum și autorizarea activităților de construcție și rezolvarea unor potențiale diferende.