„Obiectul și scopul Convenției constau în eradicarea violenței. CC a constatat că noțiunea de gen are în vedere atributele construite social pe care o societate le consideră adecvate pentru femei și bărbați. Prin urmare, Conveția nu vine în conflict cu articolul 31 din Constituția R. Moldova din perspectiva libertății conștiinței sau cu articolul referitor la educație. Potrivit opiniei Comisiei de la Veneția, Convenția de la Istanbul nu interferează cu dreptul părinților de a-și educa copiii, potrivit propriilor convingeri religioase, deoarece acest drept nu intră în domeniul de aplicare al tratatului.

Convenția le cere statelor părți să includă dacă este cazul, material didactic referitor la egalitatea dintre femei și bărbați, rolurile de gen non-stereotipe, respectul reciproc, rezolvarea nonviolentă a conflictelor în relațiile inter-personale. Prin urmare, Convenția de la Istanbul nu încalcă dreptul părinților de a decide cu privire la educația pe care trebuie să o primească copii, întrucât lasă statelor o marjă de manevră suficientă pentru a respecta acest drept, atunci când decid modalitatea de implementare a prevederilor relevante”, a spus Domnica Manole.

Totodată, Președinta CC susține că Tratatul nu afectează obligația statului de a proteja familia, așa cum aceasta este stabilită de articol 48 din Constituție.

„Potrivit Comisiei de la Veneția, Convenția nu deține nicio definiție a familiei și nici a relațiilor dintre parteneri sau a relațiilor de același sex. Și nici nu promovează într-o formă specială astfel de relații. Convenția de la Istanbul se refera la instituția căsătoriei doar în contextul căsătoriei forțate. Nu obligă statele să legalizeze căsătoriile între persoane de același sex. Prin urmare, Convenția nu contrazice Constituțiile naționale care definesc căsătoria”, a mai punctat Manole.

Pe 1 noiembrie, președinta Curții Constituționale a cerut opinia Comisiei de la Veneția, în legătură cu recenta aprobare de ratificare a Convenției de la Istanbul, document prin care autoritățile se angajează ca violența împotriva femeilor să fie pedepsită conform legii. Solicitarea vine în contextul dezbaterilor publice iscate din cauza votului dat de majoritatea parlamentară.

Recomandăm: Succesul bifat de PAS și controversele pe care le-a stârnit în societate: Calea ratificării Convenției de la Istanbul

Biserica consideră că acest document ar nega diferențele naturale dintre bărbat și femeie, prin noțiunea de „sex social”, expresie care ar fi folosită în acest proiect.

CC că a fost sesizată de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) din Parlament în legătură cu ratificarea Convenției. Solicitarea vine în contextul dezbaterilor publice iscate din cauza votului dat de majoritatea parlamentară. Biserica consideră că acest document ar nega diferențele naturale dintre bărbat și femeie, prin noțiunea de „sex social”, expresie care ar fi folosită în acest proiect.

Pe 1 octombrie, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), în prima lectură. Pe 14 octombrie, documentul a fost votat și în lectura a doua. Prin ratificarea Convenției, autoritățile se angajează ca violența împotriva femeilor să fie pedepsită conform legii.

Proiectul de ratificare a Convenției de la Istanbul a fost aprobat, în prima lectură, cu 54 de voturi ale deputaților din Fracțiunea parlamentară PAS.

Deputații Fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor s-au arătat nemulțumiți de introducerea proiectului pe ordinea de zi și au părăsit sala de ședințe, în timpul examinării documentului.

Documentul a fost adoptat la 11 mai 2011. Până în prezent, acesta a fost ratificat de 34 de state-membre ale Consiliului Europei, fiind semnat de alte 12 state, inclusiv de Republica Moldova. De asemenea, Convenția a fost semnată de Uniunea Europeană.

Tratatul include 81 de articole cu prevederi, prin care statele părți asigură prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie, protejarea victimelor, urmărirea penală a infractorilor și adoptarea politicilor integrate.