Datele Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor denotă că, pe parcursul anului trecut s-au identificat 20 de animale cu rabie.S-a micșorat, de asemenea, circulația virusului rabic în populația animalelor domestice (de la 66, la 16).

Situația ar putea fi condiționată de diminuarea numărului vulpilor bolnave, depistate în această perioadă – ele fiind principala sursă de infecție (de la 13 la patru), atât pentru fauna sălbatică, cât și pentru cea domestică.

Rabia a fost diagnosticată în raioanele Anenii Noi (la patru animale), Orhei (două), Soroca (două), Cimișlia, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Hîncești, Rezina, Rîșcani, Comrat, Șoldănești (la câte un animal) și în municipiul Chișinău (la două animale). Cazurile de boală s-au înregistrat doar în primele șase luni ale anului 2021.

Pentru menținerea în continuare a unei situației epizootologice și epidemiologice favorabile la rabie este necesar ca administrațiile publice locale să întreprindă măsuri permanente de diminuare a populației de câini ai străzilor, să sancționeze stăpânii ce nu respectă regulile de întreținere a animalelor de companie. De asemenea, organizațiile, instituțiile și persoanele ce deţin în posesie câini vor asigura vaccinarea lor anuală contra rabiei și vor respecta regulile de întreţinere a acestora. Concomitent este necesară continuarea activităților de imunizare orală a faunei sălbatice și monitorizarea eficacității acesteia.

Rabia este o boală comună animalelor și oamenilor, fiind transmisă cu saliva infectată (prin muşcături, zgârâieturi) a animalelor bolnave. După perioada de incubaţie (timpul din momentul muşcăturii şi până la apariţia primelor semne de boală) de 10 -14 zile, care poate fi mult mai mare, boala începe cu senzaţii de dureri, prurit, furnicături la locul muşcăturii, febră, dureri de cap, lipsa poftei de mâncare, vome, excitabilitate, insomnie, uneori tristeţe, halucinaţii, frică de lumină. Boala durează, în medie, 3-6 zile, iar moartea survine, fără excepţie, prin insuficienţă respiratorie, cardiaco-respiratorie.

Un rol deosebit în activitățile de prevenție a acestei boli aparţine populaţiei, care trebuie să întreprindă măsuri de limitare/stopare a accesului vulpilor și altor carnivore sălbatice în gospodării, de excludere a contactului acestora cu animalele domestice. La apariţia semnelor de boală este necesar ca animalele domestice să fie consultate de specialiştii veterinari, iar stăpânii să se abţină de la acordarea primului ajutor animalului bolnav, astfel, vor evita posibilul contact cu virusul rabic şi îmbolnăvirea de rabie.

Persoanele agresate de orice animal trebuie să respecte unele reguli şi anume:

• rana să fie spălată cu săpun sub apă curgătoare;
• să fie prelucrată cu tinctură de iod;
• obligatoriu, se va solicita asistenţa medicală specializată.