Experta consideră cu sunt șase factori care fac ca cetățeni din R. Moldova să nu beneficiezi de ajutor medical calificat. 

1. Emigrarea în continuare a lucrătorilor medicali va reduce şi mai mult accesul populaţiei la servicii de sănătate. Doar în ultimii cinci ani, sistemul național de sănătate publică a pierdut 645 de medici şi 2.298 de angajați din cadrul personalului medical mediu, şi doar în 2020, numărul medicilor s-a redus cu 158, iar cel al personalului medical mediu cu 397 de specialişti. Abandonarea specialităților medicale în favoarea altor munci, dar şi emigrarea lucrătorilor medicali în alte ţări au lăsat multe instituții medicale fără cadre competente, mai ales înafara capitalei. În aceste condiţii, pacienţii trebuie să consume mai mult efort, timp şi resurse pentru a obține asistenta medicală de care au nevoie. Acest fapt accentuează şi mai mult inechităţile deja existente pentru persoanele care locuiesc în zonele rurale, au venituri mici şi manifestă un nivel scăzut de educaţie. sanitară ca să înțeleagă necesitatea vizitelor profilactice la medic. Pentru mulți pacienţi din localitățile rurale ale țării, din cauza lipsei de cadre medicale la nivel local, asistenţa medicală urgentă (ambulanța) va rămâne singura formă de contact cu personalul medical.

2. Vulnerabilitatea economică va afecta şi mai mult sănătatea populaţiei. Un studiu lansat în 2021 a determinat că în grupul persoanelor identificate cu câteva maladii cronice (40% din respondenţii studiului), circa o treime sunt persoane din mediul rural care au menționat că veniturile nu le ajung nici pentru strictul necesar (31%) şi practic aceeaşi pondere se observă şi pentru persoanele neîncadrate în câmpul muncii (36%). Persoanele cu maladii cronice, neîncadrate în câmpul muncii şi din mediul rural, în mare parte, reprezintă grupurile de populație cele mai sărace. Ca urmare, pacienţii se vor adresa la medic doar când vor ajunge în stări acute sau în faze avansate ale unor boli ce nu au fost prevenite la timp din cauza adresării întârziate.

3. Organizarea ineficientă a asistenței specializate va menține rate înalte ale deceselor ce pot fi evitate. Se atestă existența unor grave lacune în organizarea asistenței medicale specializate, care limitează accesul pacientului la serviciile medicale în timp util (respectarea „orei de aur"). Această lacună afectează în special pacienții cu accidente vasculare cerebrale acute (AVC) și boală coronariană acută, care sunt principala categorie de bolnavi expusă riscului de deces, depășind cu mult statistică medie pe plan european. Anual, în Republica Moldova, peste 20.000 de pacienți pierd lupta cu afecțiunile cardiovasculare, iar fiecare a patra persoană decedată a fost de vârstă aptă de muncă. Această situație tragică se explică inclusiv prin organizarea extrem de ineficientă și defectuoasă a sistemului de asistare a pacientului cu AVC și boală coronariană acută, în special a celor din regiunile rurale. De foarte multe ori, se pierde timpul important vital pentru pacient prin reținerea inutilă la diferite etape de asistenţă a pacientului, în instituții medicale de nivel raional, care nu au nici personal şi nici capacitatea tehnică de a acorda asistenţa necesară.

4. Rata scăzută de vaccinare va crește riscul apariției unor focare de maladii infecțioase. Reducerea ratei de vaccinare a copiilor contravine obligațiilor asumate prin Planul Național de Imunizări. Efectul imediat al acestei tendințe va creşte riscul incidenței unor maladii imunodirijabile, cum sunt rujeola, rubeola, oreion, iar în condițiile pandemiei neîncheiate, aceasta va expune suplimentar copiii unor riscuri nepermise. De altfel, și rata mediocră de vaccinare Sars-Cov-2 va menţine în 2022 probleme grave în sistemul de sănătate, invocând vulnerabilități de infectare şi, în cele din urmă, supraîncărcare a sistemului de sănătate publică.

5. Următorul val al pandemiei va crește gradul de surmenare a sistemului de sănătate. Nu trebuie să ignorăm probabilitatea următorului val de pandemie în varianta modificată „Omicron" a virusului, care are o viteză mult mai înaltă de răspândire. Chiar dacă evidenţele susţin că această variantă virală provoacă o boală mai uşoară, infecțiozitatea extremă poate conduce la o explozie a numărului persoanelor infectate, cu suprasolicitarea peste măsură a medicilor şi a instituțiilor medicale. Se estimează că în anul 2022 se va menține riscul epuizării psiho-emoționale a lucrătorilor medicali din sistem, va continua să fie scăzut accesul la servicii medicale pentru pacienții cu alte maladii decât cei cu infecția Sars-Cov-2 şi vor fi necesare surse financiare suplimentare pentru a face față necesităților unei presiuni în spitale. În opinia infecţioniştilor, soarta acestei pandemii va depinde de modul în care evoluează virusul original prin mutaţiile sale ulterioare.

6. Mortalitate crescută ca consecinţă a doi ani de pandemie. În 2022 ne vom confrunta cu o rată sporită de mortalitate a unor pacienți rămaşi cu complicații post-COVID-19, cum sunt tromboze, fibroze pulmonare, colite, disbacterioze severe. Având şi anumite maladii concomitente, aceşti pacienți sunt expuşi unor riscuri enorme în această perioadă complicată. În acest context, este nevoie ca sistemul de sănătate să acorde o atenție sporită tratamentelor de recuperare şi monitorizare adecvată a pacientilor post COVID, în special în regiunile rurale, acolo unde populația este mai puțin norocoasă de a avea acces la serviciile medicale necesare față de catală, în special cele de reabilitare.

Este evident că în această lungă perioadă de pandemie, mulți pacienți au ajuns în forme lăsate fără avansate de tuberculoză, tratament în instituții specializate. Se estimează că în 2022 urmează să fie implementate o serie de măsuri urgente pentru a identifica și depista bolnavii de tuberculoză omiși de controalele și supravegherea sistemului de sănătate. O situație similară se referă și la maladiile oncologice. Dacă în 2019 testele citologice ale femeilor pentru depistarea cancerului de col uterin ajungea la 43%, în 2020 acest indicator a scăzut la 25%, revenind doar la 36% în 2021. În realitate, ținta stabilită de OMS este de 70%. Conform datelor Registrului Național de Cancer, numărul pacienţilor luați evidenţă oncologică în stadiu I-Il de boală față de 2019 (4.045 de pacienţi) a scăzut cu circa 25% în anul 2020 (3.011 pacienţi) şi rămâne mai mic şi în 2021 (3.302 pacienţi). Este constatată o creştere a cazurilor noi de tumori maligne depistate în stadiul IV, explicată prin adresarea întârziată la medic a pacienţilor. Evident, tratamentul acestor pacienți va fi mult mai complicat, mai costisitor și posibil, cu o evoluție mult mai tristă a bolii.

Experta Rodica Gramma constată că sănătatea populației este puternic ameninţată de disfuncțiunile actualului sistem de sănătate. Potrivit ei, eunt necesare acțiuni urgente pentru cartografierea problemelor teritoriale sistemice şi reformarea serviciilor şi a resurselor alocate sănătății publice. Inclusiv, este importantă asumarea unor acțiuni coerente pentru asigurarea accesului populației la asistență medicală necesară, oferită calitativ, în timp util şi conform necesităților fiecărui pacient.