Tânărul afirmă că a venit acasă cu ideea de a se întoarce în Italia, dar activitățile pe care le-a început aici, în Republica Moldova, l-au motivat să rămână.
„Evident că la început, când revii de peste hotare, simți o diferență foarte mare. Dar cu timpul îți reconstruiești cercul de prieteni, care te fac să te simți acasă. Mie nu mi-a fost foarte greu să mă regăsesc aici. Poate am avut și noroc.”
Igor Plămădeală
Autor:
Cât despre perioada petrecută în Italia, spune că acolo i-a fost foarte dificil să găsească un post de muncă. În Republica Moldova, însă, crede că l-a ajutat faptul că avea o diplomă de studii peste hotare.
„Ignis Ceramics”, un proiect fără precedent în țara noastră
În anul 2021, Igor a deschis un atelier de ceramică artizanală. O afacere pe care a inițiat-o împreună cu soția sa Ana. Au investit în ea toate economiile adunate în utlimii ani.
Ignis Ceramics produce faianță artizanală din materie primă importată din Europa! Igor susține că atelierul și-a propus să valorifice la maxim potențialul artei și motivelor tradiționale, pentru a demonstra frumusețea îmbinării unei activități noi cu specificul locului.
Atelierul produce manual plăci personalizate atât pentru proiecte mari de amenajări interioare, cât și pentru lucrări mici în case private. Unul dintre avantajele plăcilor artizanale este că se pot adapta la orice proiect și buget.
Cea mai mare provocare - identificarea clienților
„Cel mai greu lucru acum, pentru dezvoltarea acestei afaceri, este identificarea clienților”, afirmă Igor.
Pentru că produsul creat de Ignis Ceramics este unul de nișă și costurile de producție sunt mari. Astfel că prețul pentru plăcile de ceramică glazurată începe de la 800 de lei pentru un metru pătrat și poate ajunge până la 2.000 de lei. Plăcile pictate manual le vinde și la bucată și costă între 70 și 200 de lei.
Autor:
Faianța hand-made poate fi folosită nu doar în baie sau bucătărie, ci poate fi un obiect de decor unic!
Visul lui Igor este ca atelierul de faianță artizanală Ignis Ceramics să devină o mini fabrică într-un sat, care să ofere locuri de muncă pentru localnici și să transforme localitatea într-un punct de atracție turistică cu totul specială.
Doing business in Moldova
Potrivit raportului anual „Doing Business” al Băncii Mondiale, în anul 2020 Republica Moldova s-a clasat pe locul 48 dintre 190 de state în ceea ce privește „ușurinţa de a face afaceri”. După acest indicator, țara noastră se clasează mai bine chiar și ca vecinii săi – România (locul 55) și Ucraina (locul 64).
Situaţia s-a schimbat în special în ultimii ani, ca urmare a mai multor reforme fiscale și regulatorii implementate cu asistenţa partenerilor de dezvoltare. Spre exemplu, în 2010, același raport clasa Republica Moldova pe ultima poziţie dintre toate statele din Europa de Est (locul 99).
Ca număr, întreprinderile mici și mijlocii ocupă cea mai mare pondere în țara noastră. În fața acestora stau multe provocări. Una dintre ele, caracteristică în special antreprenorilor la început de cale este accesul la piața de desfacere.
„Cei care sunt specializaţi în producţie, nu prea au acces la piaţa de desfacere, din cauza cantităţilor mici comercializate. Ei nu prea prezintă interes pentru distribuitorii și comercianţii mari, care domină pieţele. Ca rezultat, sunt nevoiţi să colaboreze cu intermediari (de mâna a doua sau chiar a treia) care nu le oferă cele mai bune preţuri și condiţii. Este cert că piaţa locală nu oferă oportunităţi mari pentru creșterea vânzărilor și îmbunătăţirea situaţiei economice, din cauza mărimii mici a pieţei. Iată de ce, orientarea spre export trebuie să devină o prioritate a economiilor locale”, menționează Ghenadie Ivașcenco în Ghidul „Cum relansăm economiile locale din Moldova”, elaborat în cadrul Proiectului „Migraţie și Dezvoltare Locală”, implementat de Guvernul Republicii Moldova cu asistenţa Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și cu sprijinul financiar al Guvernului Elveţiei.
În acest context, merită menționat faptul că Republica Moldova are semnate acorduri de comerţ liber cu Uniunea Europeană (2014), Turcia (2017), statele din Comunitatea Statelor Independente (2012), statele CEFTA (2007), ceea ce înseamnă acces privilegiat al mărfurilor moldovenești pe pieţe cu o populaţie totală de peste 800 de milioane de consumatori.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.