Între „bâtă politică” și „loialitate”. De ziua procurorului, despre schimbarea la față a PG și evoluția dosarelor de rezonanță, din perspectiva experților și analiștilor
Între bâtă politică și conducere slabă care nu a putut face față schimbărilor de la guvernare. Astfel caracterizează unii experți juridici și analiști politici viciul ce caracterizează activitatea Procuraturii Generale de la independență încoace. În contextul în care sâmbătă, 29 ianuarie, marcăm Ziua procurorului, AGORA a încercat să găsească răspunsurile la trei întrebări pe care le considerăm importante: de ce în R. Moldova la fiecare schimbare a puterii politice se schimbă și conducerea Procuraturii, cum se va desfășura activitatea instituției în 2022 și când am putea vedea o finalitate în dosarele de rezonanță? Ce ne-a reușit, vedeți în articolul de mai jos.
・
De ce în R. Moldova odată cu schimbarea guvernării se schimbă și conducerea Procuraturii?
Procuratura a fost mereu o bâtă politică. A fost condusă din spate de cei aflați la putere, care au folosit instituția pentru a-i cerceta pe foștii guvernanți, ajunși în opoziție.
De această părere sunt analistul politic Igor Boțan și politologul Corneliu Ciurea. De partea cealaltă, președintele Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, consideră că acest fenomen este perpetuat de slăbiciunea de care au dat dovadă de-a lungul timpului ex-procurorii generali, care nu au fost în stare să reziste influențelor politice.
Vladislav Gribincea: „În primul rând, atunci când are loc schimbarea guvernării, conducerea PG rămânea loială vechii puteri, iar guvernarea nouă voia să o schimbe pentru a-și pune procurorul propriu. Acest lucru vorbește și despre slăbiciunea procurorilor înșiși, care nu pot rezista influențelor de afară”.
Corneliu Ciurea: „Prețul unei guvernări se rezumă și la securitatea politicienilor. În anii 90 nu existau astfel de riscuri majore pentru cei care au trecut în opoziție. Acum lucrurile s-au schimbat și scena politică a devenit mult mai bătăioasă. Din această cauză, înfrângerea unui politician sau unui partid politic practic înseamnă nu doar condamnarea lui politică, dar și penală. De aceea, oamenii care vin la guvernare au nevoie de un procuror”.
Igor Boțan: „Procuratura a fost mereu bâtă politică. -Cum să contracarăm acest fenomen? -Trebuie să pledăm ca instituțiile de drept să fie independente, iar numirile în funcții să fie făcute după criterii clare, astfel încât să fie promovate persoane care merită acest lucru”.
Cum va activa Procuratura Generală în 2022?
La data de 25 ianuarie curent, procurorul general interimar Dumitru Robu a cerut acordul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) pentru modificarea structurii Procuraturii, astfel încât în PG să fie redus numărul de funcții, iar acestea să fie ulterior realocate în cadrul procuraturilor specializate și teritoriale. Mai exact, propunerea vizează realocarea în procuraturile specializate și teritoriale a 21 de funcții de procuror, optimizarea unei funcţii de adjunct al procurorului general, patru funcţii de șef de Direcție, patru funcţii de șef de Secție şi 12 funcţii de procurori în secţie.
În acest context, i-am întrebat pe experți cum, în opinia lor, vor evolua lucrurile în PG în 2022.
Igor Boțan: „Reforma Procuraturii trebuie să aibă loc cu un larg consens între forțele politice și între breslele juridice”.
Vladislav Gribincea: „Nu vreau să fac pronosticuri. În primul rând, Dumitru Robu asigură interimatul și totul depinde de cum vor evolua tensiunile în jurul procurorului general suspendat, aflat sub control judiciar, Alexandr Stoianoglo. În cazul în care acesta nu va reveni și funcția va fi vacantă, va fi anunțat un nou concurs. Atunci vom vedea ce va face noul procuror”.
Corneliu Ciurea: „Nu exclud că în 2022 Dumitru Robu va continua să asigure interimatul. Nu este exclus că această situație poate fi perpetuată, pentru că ea convine guvernării. În prezent avem un procuror general indezirabil care este pus la murat și există un procuror general interimar care este loial guvernării”.
Cum vor evolua dosarele de rezonanță?
Furtul miliardului, spălătoria rusească, extrădarea din Marea Britanie a lui Veaceslav Platon, Gheorghe Cavcaliuc și Constantin Botnari, extrădarea din Ciprul de Nord a lui Vlad Plahotniuc (loc unde se presupune că s-ar afla acesta) și extrădarea lui Ilan Șor din Israel, sunt cauzele la care societatea așteaptă să vadă un deznodământ. Unii experți spun că aceste dosare pot avea o finalitate, alții, însă, cred că trenul deja a trecut.
Vladislav Gribincea: „Evoluția dosarelor de rezonanță trebuie să aibă loc. În caz contrar, acest lucru va fi perceput de către societate drept lipsă de dorință de investigație. Întrebarea este dacă după mulți ani de la comiterea infracțiunilor, se mai poate face ceva eficient. Convingerea mea este că se mai poate face ceva”.
Corneliu Ciurea: „Eu consider că aceste dosare nu mai pot fi duse până la capăt. Aceste cauze sunt transformate în elemente de penalizare a adversarilor politici. Dacă ar fi existat un interes pentru rezolvarea dosarelor mari, asta ar fi însemnat un efort pentru identificarea surselor financiare care au dispărut din țară. Acum doar se e caută vinovații, pentru a fi expuși criticilor publice”.
Igor Boțan: „- Ce se va întâmpla cu dosarele de rezonanță? - Ca de obicei. - Vor bate pasul pe loc? - Cred că da”.
Îți recomandăm și asta: 16 dosare răsunătoare ale politicii moldovenești. Cine sunt foștii demnitari găsiți nevinovați, eliberați înainte de termen sau dați de ani buni în căutare.
Cum stau lucrurile în Procuratura Generală a Moldovei?
În prezent, interimatul la PG este asigurat de către Dumitru Robu. Acesta a fost desemnat în funcție de către membrii CSP, la 6 octombrie 2021, la o zi de la reținerea lui Alexandr Stoianoglo (procurorul general suspendat).
Între timp, procurorul general suspendat se află sub control judiciar. El este cercetat în șase dosare penale pentru abuz de serviciu, corupere pasivă, fals în declarații, abuz în serviciu, depășirea atribuțiilor de serviciu, încălcarea inviolabilității vieții private și divulgarea datelor urmăririi penale.
Acesta urmează a fi evaluat de către o comisie constituită în cadrul CSP. Ulterior membrii CSP-ului se vor expune dacă există sau nu temei pentru demiterea lui Stoinoglo. Însuși, procurorul general suspendat a spus că nu va pleca din funcție până ce PG-ul nu va fi depolitizat.
După reținerea lui Alexandru Stoianoglo, a fost schimbată și conducerea procuraturilor specializate. La Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, interimatul este asigurat de Sergiu Russu, care a fost desemnat de CSP la data de 15 octombrie. Tot în acea zi, CSP a decis să o desemneze pe Elena Cazacov în calitate de șefă-interimară la Procuratura Anticorupție.
Conform datelor din 2020, în sistemul procuraturii activează 1.178 de angajați. Dintre care, 680 sunt procurori, 360 - persoane publice, 32 - persoane publice cu statut special, 148 - personal tehnic.
În 2022, potrivit Procuraturii, un număr prea mare de procurori au în procedură cauze penale, ceea ce duce la exercitarea neconformă și cu depășirea termenelor a sarcinilor principale ale unei procuraturi moderne.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA:
Fiecare al doilea procuror consideră că în Republica Moldova aproape că nu există corupție.