Cartea Neagră 2021: Banii din spatele uniformei

Cartea Neagră 2021: Banii din spatele uniformei
RISE Moldova

RISE Moldova a urmărit cazul unui fost șef de secţie de la Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) care a ieșit la pensie pe poarta Poliţiei de Frontieră. Pe hârtie, el a lucrat mai puţin de o lună și a plecat cu indemnizaţia unică de aproape 100 de mii de lei la eliberarea din funcţie. Un avertizor de integritate din cadrul instituţiei susţine că noul coleg nu s-a afișat la birou nicio zi, însă a fost plătit cu bani publici. Avertizorul a raportat acest caz către Serviciul protecţie internă și anticorupţie al MAI, dar și la CNA. În final s-a ales cu intimidări și a fost demis, iar acum este în drum spre Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Investigația a fost realizată de jurnalistul Iurie Sanduța de la „RISE Moldova” și se regăsește în cea de-a treia ediție a proiectului „Cartea Neagră a risipei banilor publici în Republica Moldova”. Cu sprijinul și acceptul Asociației Presei Independente, AGORA ți-o oferă în dar.

De la vamă la Anticorupție

Virgiliu Mîţu a devenit angajat al Serviciului Vamal în 1999. Aici a lucrat mai mult de zece ani, iar ultima funcţie deţinută a fost cea de director al Direcţiei generale fraude vamale. În 2010, după o reformă internă, el a fost eliberat din funcţie, însă, în același an, prin judecată, a revenit la birou. Ulterior, au urmat alte procese. Mîţu cerea să-i fie acordat concediu pe mai mulţi ani și un ajutor material. De cealaltă parte, Serviciul Vamal îl căuta pe fostul angajat de la fraude vamale că să recupereze aproximativ 20 de mii de lei, încasaţi silit printr-un executor judecătoresc de la instituţia vamală. În iulie 2011, fostul șef al Direcţiei generale fraude vamale a trecut într-o altă poziţie publică, fiind angajat în cadrul CNA. În același an, el și-a cumpărat două automobile în valoare totală de aproximativ jumătate de milion de lei – un BMW și un SUV de marcă Honda. În următorii ani, pe lângă cele două automobile, el mai declara trei case și mai multe terenuri, unele fiind moștenite, iar altele – primite prin donaţie. Spre finalul anului 2015, Mîţu, din poziţia de șef de direcţie în cadrul CNA, a fost detașat în funcţia de consilier al ministrului de atunci al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Iurie Chirinciuc. Deja în următorul an, CNA a încercat să scape de Mîţu. Mai exact, în iunie 2016, el a fost eliberat din funcţie, însă a atacat demisia în instanţă și a cerut să fie restabilit, cu achitarea salariului pentru perioada în care a absentat forţat de la muncă. Printr-un răspuns, CNA ne-a explicat că Virgiliu Mîţu a fost concediat în urma unor modificări interne. La modul practic, funcţia lui a fost lichidată. La scurt timp, Mîţu le-a spus judecătorilor că deja s-a răzgândit și renunţă la litigiu. Motivul: s-a înţeles cu CNA. Astfel, pe 2 august 2016, el revine la Centrul Anticorupţie. Pe 29 septembrie 2016, adică la nici două luni de la revenire, el pleacă din nou. De această dată este eliberat prin transfer într-o altă instituţie publică.

De la Anticorupție la Frontieră 

Astfel, pe 30 septembrie 2016, Mîţu devine angajatul Poliţiei de Frontieră (PF). Noua poziţie: șef al Secţiei pregătire fizico-tactică a Direcţiei formare profesională a Direcţiei generale resurse umane a Poliţiei de Frontieră. Solicitat de RISE Moldova, actualul șef al Poliţiei de Frontieră, Rosian Vasiloi, ne-a răspuns că Mîţu a obţinut poziţia de șef de secţie fără concurs public. 

Conform organigramei, Virgiliu Mîţu avea deasupra sa mai mulţi șefi. Direcţia formare profesională în care fusese încadrat Mîţu era condusă de Angela Poddubnaia. Ea ne-a spus că nici nu l-a cunoscut pe colegul său. 

 Apoi am mers și am discutat cu cei de la SPIA. Pe 21 mai 2019, Poddubnaia a făcut un denunţ către Serviciul protecţie internă și anticorupţie (SPIA) al MAI prin care susţinea că Ludmila Strat, șefa Direcţiei generale resurse umane a PF, a angajat fictiv o persoană în direcţia condusă de ea ca, ulterior, să-i perfecteze pensia de poliţist. SPIA a pornit o investigaţie în care figura și Ludmila Strat. În următoarele luni, pe numele Angelei Poddubnaia au apărut mai multe anchete de serviciu, iar în final, în septembrie 2019, a fost eliberată din funcţie. 

Ludmila Strat a refuzat să răspundă la întrebările noastre: „Poziţia oficială a instituţiei urmează a fi expusă de către subdiviziunea de presă”. În urma dezvăluirilor făcute de Angela Poddubnaia, procurorii Anticorupţie au deschis două dosare penale legate de presupusa angajarea fictivă a fostului șef de secţie de la CNA. Astfel Ludmila Strat și Virgiliu Mîţu au avut calitatea de martori, însă anul trecut ambele dosare au fost clasate. Și ancheta de serviciu de la SPIA pe numele Ludmilei Strat a fost închisă.

Bătălia supremă

Poliţia de Frontieră a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău. Iar pe 28 mai 2021, instituţia a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea deciziei instanţei de apel cu emiterea unei noi decizii, prin care să fie respinsă cererea Angelei Poddubnaia. Aceasta a solicitat ca recursul să fie respins. Poliţia de Frontieră a depus o nouă cerere, prin care a solicitat retragerea cererii de recurs din 15 martie 2021. Adică a decis să renunţe la litigiu. 23, 26 iulie 2021 - Poliţia de Frontieră s-a răzgândit și a depus alte cereri prin care a cerut „retragerea cererii de retragere a recursului”, sub pretextul că, pe 8 iulie 2021, a fost depusă, în mod eronat, o cerere de retragere a recursului. 4 august 2021 - Judecătorii de la CSJ au dat verdictul final. Ei au decis să desfiinţeze hotărârea de la apel și să pronunţe o decizie în favoarea Poliţiei de Frontieră. Astfel, Poddubnaia a fost din nou eliberată din funcţie

Poziția lui Virgiliu Mîțu

Solicitat de RISE Moldova pentru comentarii, Virgiliu Mîţu a cerut să-i expediem întrebările în scris.

Virgiliu Mîţu: În perioada 30 septembrie – 24 octombrie 2016, am activat în cadrul Departamentului Poliţiei de Frontieră al MAI, fiind angajat prin transfer din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie. Atât transferul meu, cât și eliberarea au fost absolut legale, iar ce ţine de prezentarea la serviciu, aceasta a fost conform programului. (...) Ce ţine de transfer, eu nu am dorit să mă transfer, din contra, am dorit să-mi continui activitatea în cadrul Centrului, dar din motivul că am fost într-un litigiu de muncă cu angajatorul am fost determinat de situaţia creată să mă transfer la Poliţia de Frontieră. Menţionez că, în perioada aflării în litigiu de muncă cu CNA, am primit oferta de transfer în cadrul DPF. Doar că, la 29 septembrie 2016, din considerente neclare pentru mine, ordinul de numire în funcţia de șef adjunct al Direcţiei investigaţii speciale a DPF nu a fost semnat, dar mi s-a propus să accept de a fi numit într-o funcţie temporară, mai inferioară celei pentru care am acceptat transferul.

Prin acceptarea transferului, eu mi-am dorit continuarea carierei de ofiţer în domeniul de aplicare a legii, însă din cauza circumstanţelor expuse am fost nevoit să mă eliberez din cadrul DPF. (…) La depunerea raportului de demisie (la PF – n.r.) eu nu am solicitat să mi se achite careva compensaţii sau indemnizaţii. După demisie am aflat că mi-a fost achitată și indemnizaţie de eliberare. (…) Totodată, în toată perioada de activitate în organele de drept 1991-2016 nu am solicitat și nu am primit indemnizatie de eliberare. (...) Este straniu faptul că cineva din cadrul anchetei oficiale consideră angajarea mea ca fiind fictivă, or, cei care au acces la asemenea anchete cu siguranţă au sau au avut acces la actele care au stat la baza angajării mele în cadrul Departamentului Poliţiei de Frontieră, precum și la actele care au fost întocmite în perioada exercitării funcţiei deţinute. Astfel, nu pot să-mi explic alegaţiile unor asemenea personaje, care nu cunosc ce înseamnă fictivitatea.

În procesul de documentare a cazului Mîţu am aflat și despre alte dosare penale asemănătoare. Astfel, la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) se află o altă cauză penală, cunoscută drept „Dosarul sportivilor” de la Poliţia de Frontieră. Din documentele obţinute de RISE Moldova reiese că, în anii 2017-2019, mai mulţi sportivi au fost angajaţi fictiv în diferite funcţii din cadrul Poliţiei de Frontieră din sectorul Aeroportul Internaţional Chișinău. În fișa lor de post era indicat: „să reprezinte subdiviziunea la diverse manifestări și activităţi sportive”. În realitate, oamenii legii au aflat că, în loc să fie la locul de muncă, sportivii se aflau peste hotare sau erau angajaţi oficial în sectorul privat. În acest caz, procurorii estimează un prejudiciu adus bugetului public de peste jumătate de milion de lei.

------

Cartea Neagră a risipei banilor publici în Republica Moldova este un proiect implementat de Biroul pentru România și Republica Moldova al Fudației Friedrich Naumann, în parteneriat cu Asociația Presei Independente. Cea de-a treia ediție include cazuri de la diferite niveluri ale administrației publice din Republica Moldova și din diferite regiuni ale țării. În total, în cele 70 de pagini, vei descoperi investigații jurnalistice independente care se referă la instalarea centralelor de biomasă în instituții publice, angajări fictive în instituții de stat, repartizarea neconformă a locuințelor sociale și alte subiecte de interes public. 

Cu sprijinul și acceptul Asociației Presei Independente, AGORA ți-o oferă în dar. Toți cititorii AGORA, care s-au abonat la newsletterul „Porția de știri” vor primi absolut gratuit CARTEA NEAGRĂ, versiunea PDF. Procedura pentru ca s-o primești și tu este extrem de simplă: imediat ce îți faci cont pe site (agora.md/login) primești un mail de confirmare, care va conține și PDF-ul. Mai mult, celor care devin membri abonați AGORA le expediem cartea în format hard copy acasă. 

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Cartea neagră | 825 de milioane de lei în 6 ani: firmele vizate în „dosarul licitațiilor trucate în medicină” câștigă în continuare contracte la stat

Cartea neagră | 825 de milioane de lei în 6 ani: firmele vizate în „dosarul licitațiilor trucate în medicină” câștigă în continuare contracte la stat

Cartea Neagră: Cum o parte din banii europeni donați Găgăuzei pentru echipament medical au ajuns la o firmă creată urgent de un activist pro-rus

Cartea Neagră: Cum o parte din banii europeni donați Găgăuzei pentru echipament medical au ajuns la o firmă creată urgent de un activist pro-rus

Cartea neagră: Locuințele sociale din mai multe raioane, repartizate cu ignorarea criteriilor de selecție

Cartea neagră: Locuințele sociale din mai multe raioane, repartizate cu ignorarea criteriilor de selecție

Advertoriale
Te confrunți cu răcelile vara? Vezi cum poți scapa de ele cu ajutorul preparatelor –Heel

Te confrunți cu răcelile vara? Vezi cum poți scapa de ele cu ajutorul preparatelor –Heel

3 pași pentru a preveni sau a trata căderea părului. Produse cosmetice ce merită a fi incluse în rutina de îngrijire

3 pași pentru a preveni sau a trata căderea părului. Produse cosmetice ce merită a fi incluse în rutina de îngrijire

La Chișinău a fost deschis primul centru auto GEELY

La Chișinău a fost deschis primul centru auto GEELY

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • DESCIFRAT| R. Moldova și riscul unei catastrofe nucleare: În cât timp vom fi informați, ce măsuri întreprindem și cum administrăm iodura de potasiu(VIDEO)
    DESCIFRAT| R. Moldova și riscul unei catastrofe nucleare: În cât timp vom fi informați, ce măsuri întreprindem și cum administrăm iodura de potasiu(VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
  • DESCIFRAT: 12 ani pe calea digitalizării serviciilor publice sau cât de utilizate sunt tehnologiile informaționale în relația cetățean - Guvern
  • Copiii știu mai bine: De ce Moldova nu are mare? „Ne-a fost furată” sau „S-a scurs prin găurile lăsate de tancuri”
  • DESCIFRAT| Alertele cu bombă - ecuații cibernetice cu multe necunoscute sau slăbiciunea sistemului? (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Marina Tauber rămâne în arest la Penitenciarul nr. 13. Magistrații Judecătoriei Chișinău au prelungit mandatul de arest cu 20 de zile
  • 2
    Tauber, adusă de mascați la Judecătoria Chișinău. Magistrații urmează să decidă dacă deputata rămâne în arest preventiv (VIDEO)
  • 3
    Căutați de oamenii legii de aproape 10 ani: Doi soți, reținuți în capitală. Iată de ce sunt învinovățiți (VIDEO)
  • 4
    Pereții unei subterane din centrul capitalei au fost izolați cu polistiren. Metoda, criticată de internauți și apărată de Primărie
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.