Polemica în jurul legalității acestei hotărâri este, așadar, una mare. Mai mulți cetățeni și juriști reclamă faptul că aceasta este departe de limitele legalității și moralității, din moment ce retroactivitatea este o excepție care se aplică doar atunci când situația cetățeanului poate fi îmbunătățită și nu invers. 

Cum am ajuns aici și de ce

La data de 20 ianuarie curent, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat solicitarea Guvernului și a adoptat hotărârea privind declararea stării de urgență pe întreg teritoriul țării pe o perioadă de 60 de zile. Conform acelei hotărâri, Comisiei Situații Excepționale (CSE) i-au fost delegate un șir de atribuții printre care: adoptarea deciziilor necesare în scopul asigurării unor acțiuni rapide de asigurare cu gaze naturale, inclusiv prin derogare de la prevederile normative; și instituirea de instrumente rapide de colectare a plăților de la consumatori pentru gazele naturale folosite.

Ulterior, membrii Comisiei s-au întrunit într-o primă ședință în urma cărora a fost emisă dispoziția nr. 1 prin care a fost dispusă achitarea anticipată a compensațiilor acordate de stat consumatorilor casnici de gaze naturale, pentru lunile ianuarie, februarie și martie, în contextul problemelor financiare ale MoldovaGaz în ce ține de achitarea avansului către Gazprom pentru prima parte a lunii ianuarie.

Câteva zile mai târziu, la data de 27 ianuarie, Comisia Situații Excepționale s-a întrunit din nou în ședință, în urma căreia a emis o nouă dispoziție, ce conținea o prevedere specială și pentru ANRE, care obliga instituția „prin derogare de la termenele și procedurile legale” să examineze cererea depusă de MoldovaGaz, cu menționarea expresă că noile prețuri reglementare la gaze naturale se vor aplica „începând cu 1 ianuarie 2022”.

În consecință, la data de 28 ianuarie 2022, ANRE a emis o hotărâre prin care a stabilit noul tarif de 15 lei și 18 bani pentru un metru cub de gaze naturale. În același timp, au fost majorate și tarifele pentru agentul termic livrat locuitorilor municipiilor Chișinău și Bălți, cu 469 de lei și respectiv 704 lei per giga calorie. Conform hotărârii ANRE și dispoziției nr. 2 a CSE, tarifele se aplică de la 1 ianuarie 2022.

Legalitatea deciziei, sub semnul întrebării

Primul care a criticat decizia și a susținut că este ilegală, a fost ex-premierul Ion Chicu, care a invocat o încălcare „grosolană a legislației țării și a bunului simț”, menționând că deciziile Agenției sunt acte normative și, prin urmare, nu pot fi aplicare retroactiv. Mai mult, Chicu a declarat că există și un precedent judiciar în această speță.

Mai exact, este vorba de o decizie a Curții Supreme de Justiție din 24 decembrie 2019, în care MoldovaGaz a solicitat anularea unei hotărâri a ANRE, pentru faptul că instituția a obligat compania să opereze cu un preț nou de la 1 ianuarie 2018, deși hotărârea fusese adoptată pe 18 martie 2018. Prin acea hotărâre (pe care o puteți vedea mai jos), instanța supremă a admis recursul MoldovaGaz și a anulat hotărârea ANRE, prin care erau stabilite noi tarife cu aplicare în mod retroactiv. Cu toate acestea, situațiile nu par a fi similare, din moment ce acea decizie a ANRE a fost luată în condiții de normalitate și nu în condițiile stării de urgență.

Legalitatea deciziei este contestată în primul rând de Partidul Socialiștilor din R. Moldova și de Primăria municipiului Chișinău care, prin vocea edilului Ion Ceban, susține că ar urma să achite suplimentar pentru întreținerea instituțiilor publice încă 300 de milioane de lei, sumă nejustificată în opinia administrației publice locale. De atlfel, primarul Ceban a anunțat că Primăria va depune o contestație împotriva deciziei Comisiei Situații Excepționale și a Guvernului, de rând cu o plângere la Procuratură, pentru a fi verificată legalitatea deciziei.

„Guvernarea a obligat ANRE-ul să ridice prețurile la gaz, retroactiv, iar acum transformă agenția în țap ispășitor”, susține edilul Ion Ceban.

De altfel, viceprimarul Fadei Nagacevschi a anunțat că Primăria va ataca deciziile CSE și ANRE în instanța de judecată, întrucât a fost ignorat precedentul stabilit de Curtea Supremă de Justiție în 2019 iar în viziunea acestuia, ar încălca legislația națională, dispozițiile Comunității Energetice Europene și nu în ultimul rând „aplicarea retroactivă creează haos economic”.

„Starea de urgență nu este acel instrument care permite asemenea abuzuri de drept și care ar permite ca Guvernul să preia instrumentele de legiferare puse la dispoziția Parlamentului RM, atribuțiile lor (inteligibil) trebuie să fie proporționale astfel încât modul de aplicare a acestora să nu creeze haos în economia țării”, a declarat Nagacevschi în ședința serviciilor Primăriei din 31 ianuarie curent.

În replică, șefa Guvernului a negat acuzațiile.

„Îmi pare rău că politicienii nocivi folosesc situația dificilă, această criză, din domeniul energetic și sănătății, deciziile CSE intră în împuternicirile acordate de Parlament, ne încadrăm în contextul juridic al unei situații de urgență care e menită să asigure că toți consumatorii nu rămân fără gaze naturale în plină iarnă. Această decizie este complet ilegală”, a declarat Gavrilița.

De cealaltă parte, unul dintre liderii Platformei DA, Alexandr Slusari susține că majorarea retroactivă afectează afacerile, care depind de planificarea cheltuielilor, iar aceste sume, în condițiile în care facturile vor veni majorate cu 38%, nu au fost prevăzute de antreprenori.

Ce spune guvernarea

La rândul lor, reprezentanții guvernării afirmă că o asemenea decizie controversată este necesară în condițiile crizei energetice. Astfel, la 29 ianuarie, viceprim-ministrul, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, Andrei Spînu, a explicat necesitatea unei asemenea hotărâri din partea CSE.

Potrivit oficialului, aplicarea retroactivă a unui nou tarif era necesară întrucât prețul de achiziție a gazelor pentru luna ianuarie a fost cunoscut după data de 20 decembrie, iar procedura normală de stabilire a tarifelor, în condiții normale, fără stare de urgență, presupune adoptarea unei asemenea hotărâri în minim 15 zile lucrătoare însoțite de consultări publice. Spînu susține că, în acest caz, decizia urma să fie luată pe data de 12 ianuarie 2022, iar tariful nou urma să fie aplicat de la data de 1 februarie și factura de abia pe 10 martie 2022.

„Această procedură riscă să pună sub un semn mare de întrebare capacitatea de plată a gazului către Gazprom și riscuri de sistare pentru toată țara”, a scris oficialul pe canalul său de Telegram.

Totuși, unii colegi de partid ai demnitarului au criticat decizia ANRE. Astfel, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba, susține că decizia ANRE ridică semne mari de întrebare, susținând că în acest format „continuăm ciclul absurdului”.

Cu toate acestea, pe semne pentru a calma spiritele încinse, reprezentanții guvernării au ținut să reitereze informația anunțată de premierul Natalia Gavrilița și anume că tarifele pentru consumatorii casnici care au un volum de consum de până la 150 de metri cubi nu se vor schimba iar în cazul celor care utilizează agentul termic, Guvernul a majorat compensația cu până la 80% din costul gigacaloriei.

Mingea se află pe terenul justiției

Întrebată despre situația în care instanța ar anula decizia CSE și ANRE cu privire la caracterul retroactiv al majorării tarifelor, prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat următoarele: „Această decizie nu poate fi, Guvernul acționează în contextul situației de urgență declarate de Parlament și în prerogativele acordate de CSE, se încadrează aceste acțiuni care presupune asigurarea oamenilor cu gaze naturale pe perioada iernii. În cazul în care va fi sesizată instanța, vom lua acțiunile de rigoare”.

Potrivit avocatului Ion Dron, care a depus o cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat suspendarea părții ce ține de majorarea tarifelor din Dispoziția nr. 2 a CSE, autoritățile nu au invocat nici temeiul juridic și nici cel faptic pentru a care a survenit aplicarea noilor tarife în mod retroactiv. Totodată, avocatul susține că a fost încălcat și principiul securității raporturilor juridice.

„Eu invoc jurisprudența constituțională, jurisprudența CtEDO, opinia Comisiei de la Veneția și încălcarea art. 123, 54 și 76 din Constituție (...) Un lucru invocat ține de previzibilitatea legii în sensul ca fiecare om să poată să-și modeleze în mod rezonabil conduita și să prevadă consecințele”, ne-a spus avocatul.

Potrivit expertului în energetică, Sergiu Tofilat, problema majorării retroactive a tarifelor la gaze naturale, agent termic și energie electrică, ține în mare parte de MoldovaGaz și de schimbarea formulei de preț, care în cazul pieței spot, presupune o dinamică a prețului mai mare.

„Problemele țin, în mare parte, de MoldovaGaz, vrem nu vrem, trebuie să revizuim modul de stabilire a tarifelor. Aplicarea retroactivă, nu este ceva ce se face într-o economie normală și nu ar trebui să fie o practică obișnuită. Acum că am trecut la prețuri spot, care se schimbă în fiecare lună, trebuie să ajustăm și cadrul normativ”, ne-a spus Tofilat.

Expertul susține că această decizie este una cu efecte negative pentru mediul de afaceri, or, agenții economici își vând produsele sau serviciile în baza unui preț, care la rândul său este format având în vedere și tariful la gazele naturale.

Tot retroactiv, Guvernul a anunțat că va oferi compensații pentru un volum de 500 de metri cub de gaze naturale, urmând să vină cu măsuri țintite și în cazul întreprinderilor ce folosesc în mod prioritar gazul pentru a produce produse cu destinație socială, cum ar fi pâine, lactate sau mezeluri.