Cauza Crețu v. Republica Moldova
Cauza se referă la maltratarea reclamantului în timpul detenției sale și eșecul efectuării unei investigații eficiente cu privire la acest aspect, având legătură cu evenimentele din 7 aprilie 2009.
„Curtea a constatat că la nicio fază a urmăririi penale autoritățile nu au pus la îndoială veridicitatea declarației reclamantului cu privire la maltratarea sa de către un colaborator al poliției. În timp ce instanțele au constatat neconcordanțe între declarațiile sale făcute la diferite etape ale urmăririi penale în privința lui R.S., niciuna dintre ele nu a modificat punctul crucial conform căruia vătămarea îi fusese cauzată în timpul aflării sale în custodia poliției. În plus, deoarece nu fuseseră constatate anumite leziuni atunci când reclamantul a fost adus la sectorul de poliție, se prezumă că reclamantul era sănătos la acel moment. Câteva ore mai târziu, însă, îi fusese fracturat brațul. Astfel, Curtea a concluzionat că această vătămare a fost cauzată în timpul aflării reclamantului în custodia poliției”, se arată în rezumatul hotărârii efectuat de către Direcția agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova.
Totodată, Curtea a concluzionat că organul de urmărire penală nu asigurase o investigare eficientă a plângerilor reclamantului în prezenta cauză.
Totuși, întrucât reclamantul nu a înaintat anumite pretenții în privința satisfacției echitabile, Curtea a decis să nu acorde compensații în acest sens.
Cauza Ghimpu și alții v. Republica Moldova
Cauza vizează pretinsa omisiune a instanțelor naționale de a proteja demnitatea și reputația reclamanților urmare a atacurilor într-un material video difuzat de câteva canale TV
Mihai Ghimpu, pe atunci lider al Partidului Liberal și Dorin Chirtoacă, atunci vicepreședinte al Partidului Liberal, s-au plâns la CtEDO de presupusul eșec al instanțelor naționale de a-și îndeplini obligațiile cu privire la protejarea onoarei și a reputației lor de „atacurile prezentate într-un film denumit „Atac asupra Moldovei” difuzat de postul rusesc NIT după evenimentele din 7 aprilie 2009”.
Ei au acuzat că autorii filmului difuzat i-ar fi defăimat și le-ar fi lezat onoarea, demnitatea și reputația profesională prin mai multe declarații nefondate exprimate în cadrul filmului documentar.
În context, Curtea a considerat că instanțele naționale efectuaseră echilibrarea drepturilor concurente într-o manieră generală, fără a remedia absența oricărei analize cu privire la declarațiile exprimate în film, în special cu privire la acuzațiile în adresa reclamanților.
Prin urmare, Curtea a acordat fiecărui reclamant 1.500 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 1.500 de euro pentru costuri și cheltuieli.
Cauza Povestca v. Republica Moldova
Cauza se referă la efectuarea unei investigații eficiente cu privire la maltratarea reclamantului de către persoane private, precum și asistența medicală insuficientă acordată în timpul detenției.
Acțiunile au avut loc în cursul nopții de 3 august 2015, când reclamantul a intrat în casa unei persoane, cu intenția de a sustrage anumite bunuri. Ulterior, a avut loc o confruntare între proprietar și reclamant, iar timp ce reclamantul încerca să fugă, a fost prins și lovit de alte două persoane, fiindu-i cauzate multiple traume. Ulterior, el a fost reținut și plasat în arest preventiv.
„Curtea a notat că urmărirea penală în prezenta cauză fusese inițiată după aproape 11 luni de la depunerea plângerii reclamantului, iar Guvernul nu a prezentat o explicație plauzibilă pentru o astfel de tardivitate. De asemenea, a fost notat faptul că mai multe ordonanțe ale procurorilor nu fuseseră aduse la cunoștința reclamantului, ceea ce l-a lipsit de posibilitatea de a participa în mod efectiv la investigație. În plus, deși era evident că cel puțin la 13 august 2015 reclamantul nu putea vedea cu ochiul stâng, procurorii continuau să se bazeze pe raportul de expertiză din 5 august 2015 și să trateze rănile cauzate reclamantului ca fiind minore. Astfel, Curtea a constatat o încălcare a Articolului 3 din Convenție, în privința obligației autorităților de a investiga relele tratamente aplicate reclamantului de către persoane private”, se arată în rezumatul hotărârii efectuat de către Direcția agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova.
Mai mult, Curtea a concluzionat că în dosar nu exista nicio dovadă care să demonstreze faptul că el fusese examinat în timp util de către un neurolog sau un neurochirurg, iar autoritățile nu au prezentat o explicație pentru această omisiune. Astfel, Curtea a notat că reclamantul nu beneficiase de asistență medicală oftalmologică în timpul aflării sale în custodia poliției.
Prin urmare, autoritățile Republicii Moldova sunt obligate să-i achite 10.000 de euro pentru prejudiciul moral și 500 de euro pentru costuri și cheltuieli.
Cauza Străisteanu și Agachi v. Republica Moldova
Cauza vizează pretinsa maltratare a reclamantului Agachi pe durata detenției și realizarea măsurilor speciale de investigații în privința ambilor reclamanți.
Curtea a constatat violarea Articolului 3 din Convenție pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, sub aspect material și procedural, în privința reclamantului Agachi. De asemenea, Curtea a constatat violarea Articolului 8 din Convenție, urmare a realizării măsurilor speciale de investigații în privința ambilor reclamanți.
Prin urmare, Curtea a acordat reclamantului Agachi 24.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral.
Cauza Mătăsaru v. Republica Moldova
Mătăsaru s-a plâns în fața Curții în baza Articolelor 3 și 5 § 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în continuare „Convenția”), invocând pretinsele rele tratamente aplicate acestuia în urma reținerii sale la 8 aprilie 2009. În particular, reclamantul s-a plâns că fusese maltratat de către poliție, că nu fusese efectuată o investigație efectivă cu privire la plângerile sale, dar și de lipsa asistenței medicale necesare. De asemenea, el a invocat că nu fusese informat în cel mai scurt termen despre motivele arestării sale.
Potrivit deciziei, Republica Moldova este obligată să-i achite lui Mătăsaru 16.500 de euro, 15.000 de euro pentru prejudiciul moral și 1.500 de euro pentru costuri și cheltuieli, pentru rele tratamente aplicate acestuia în urma reținerii sale la evenimentele 8 aprilie 2009.
Cauza Tegulum v. Republica Moldova
Cauza se referă la retragerea dreptului companiei reclamante de a exploata cariera de calcar și nisip din comuna Vărăncău.
Potrivit deciziei, Curtea a concluzionat că, chiar dacă ingerința în drepturile companiei reclamante era legală, revocarea dreptului companiei reclamante de a exploata cariera pentru neutilizarea ei, ca cea mai drastică măsură, fără vreo claritate în ceea ce privește perioada de neutilizare și motivele, de asemenea, în lipsa vreunui avertisment sau posibilitate de a redresa situația, nu a fost asigurată o balansare echitabilă dintre cerințele publice, pe de o parte, și drepturile reclamantului pe de altă parte.
Compania reclamantă a cerut 135 de mii de euro cu titlu de prejudiciu material, 5.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 5.000 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli.
Potrivit decizie, Curtea a acordat 5,000 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 5.000 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli, iar chestiunea privind repararea prejudiciului material a fost rezervată pentru o hotărâre separată.
Rezumatul hotărârilor a fost efectuat de către Direcția agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.