OPINIE | Ce facem cu lecțiile online după pandemie? Un experiment continuu

OPINIE | Ce facem cu lecțiile online după pandemie? Un experiment continuu
foto simbol

Din 24 ianuarie, toți elevii din țară au învățat de acasă timp de două săptămâni. Revenirea la normalitate la care visează sistemul educațional se amână și anul acesta. Se pare că virusul are alte planuri pentru procesele de studii.

De mai bine de doi ani trăim într-un experiment continuu în găsirea instrumentelor necesare pentru a asigura un proces educațional calitativ. Suntem forțați să adaptăm modul de predare clasic la cerințele și situația de azi - lecții online, lecții la distanță, învățare hibrid. Până a trage linia și a face totalurile despre impactul acestor experimente asupra generațiilor aflate azi în școli și universități, un lucru putem afirma cu siguranță, pandemia a provocat și forțat sistemul educațional să se modernizeze. Integrarea tehnologiilor a devenit o prioritate pentru instituțiile de învățământ. Totuși gradul în care înțelegem și interpretăm unii termeni ne dau bătăi de cap la capitolul implementare.

Care-i diferența dintre lecțiile online și cele la distanță?

Exemplul cel mai des întâlnit în titlurile de știri, comunicatele de presă sau rapoartele autorităților: „din 24 ianuarie școlile din țară trec la regim online.” Aici e nevoie de o pauză și de câteva explicații, cum totuși învață elevii și studenții? Ce înseamnă regim online, hibrid și la distanță? Este oare vreo diferență între acești termeni sau sunt doar niște denumiri care sună frumos? 

Învățarea la distanță o divizăm în două categorii mari:

- lecții sincron - sunt cele în care există contactul direct dintre profesor și elevi/studenți - predarea sincronă. Ele se desfășoară după aceleași canoane didactice ca și lecțiile fizice/în clasă, cu excepția faptului că, atât elevii/studenții cât și profesorii se află în fața unui computer sau telefon pe una din platformele de videoconferințe, adică: Zoom, Google Meet sau Teams.

-lecții asincron sau online - se referă la învățarea individuală, fără contact direct cu profesorul. Elevii/studenții sunt ghidați/inițiați în subiect de către profesori prin intermediul unor video-uri scurte, însoțite de întrebări de evaluare intermediare și finale. Lecțiile online au loc pe platforme specializate, cu arhitectură complexă și experiență de utilizator bine adaptată. Printre cele mai populare platforme de e-learning sau învățare digitală sunt: coursera.org, edx.com, domestika.com, udemy.com. 

-Regim hibrid - procesul de studii alternează cu lecții fizice în clasă și la distanță. Raportul/orarul depinde de regulile create de instituția de învățământ.

Per se, în Republica Moldova la moment nu există platforme de e-learning de talia celor de mai sus menționate, care ar asigura dezvoltarea conținuturilor pentru lecții online. În schimb lecțiile la distanță sincron au devenit parte din procesul didactic național.

Nu este un secret că instrumentele pentru predarea la distanță au fost învățate din mers. Este normal și logic să fim încă în proces de a pescui cele mai bune resurse pentru a menține lecția interactivă. Profesorii în continuare au nevoie de suport și ghidare pentru a identifica instrumentele necesare care mențin atenția elevilor.

La doi ani distanță de învățare hibrid, avem în spate:

- experiența lockdown-ului;

- experimentarea unor soluții: precum educațieonline.md, studii.md, invat.online, Tekwill în Fiecare Școală;

- câteva runde de instruiri continue ale profesorilor, în special cele dedicate abilităților digitale și Suitei Google pe platforma Clasei Viitorului;

- reacțiile și comentariile cadrelor didactice, părinților, elevilor și studenților privind procesele de studii;

- date în timp real pe țară, sau profilul internațional creat de UNICEF și Banca Mondială;

- analize privind impactul asupra sistemului de învățământ și a bunelor practici.

Conform raportului UNICEF, predarea la distanță a evidențiat câteva aspecte importante pentru țara noastră:

- accesul inegal la învățarea de la distanță pentru copiii și tinerii rămași singuri acasă.

- copiii din mediul rural, unde accesul la internet și, în special, accesul la conexiunea pe bandă largă este mai limitat decât în mediul urban, reprezintă un alt grup vulnerabil.

- învăţarea la distanță reprezintă o provocare din punct de vedere al organizării și gestionării timpului, elemente greu de controlat pentru elevi, dar și pentru profesori.

Pentru primele două probleme identificate există deja câteva soluții de suprafață. Asigurarea cu echipamente poate fi făcută pe câteva căi:

  1. Donarea laptopurilor neutilizate de către companiile mari. O inițiativă în acest sens a fost lansată în 2020 de către Asociația Companiilor TIC.
  2. Stabilirea prețurilor preferențiale pentru laptopuri, tablete în scop educațional de către furnizorii și importatorii de echipamente. Pentru a asigura această inițiativă, este necesară conlucrarea cu Ministerele de resort pentru a defini mecanismul de reducere a taxei de import sau alte tipuri de scutiri fiscale care le-ar permite agenților economici să dezvolte programe preferențiale pentru școli, elevi, studenți și profesori.
  3. Bugetarea anuală de către Ministerul Educației și Cercetării și instituțiilor de învățământ privind procurarea laptopurilor și tabletelor pentru cadrele didactice.
  4. Acordarea de granturi mici sau implementarea proiectelor care include componenta de dotări, cu suportul partenerilor de dezvoltare.

Conectarea școlilor și a persoanelor individuale poate fi asigurat pe câteva căi:

  1. Proiectul „Internet Gigabit” implementat de Centrul Național de Inovații Digitale în Educație „Clasa Viitorului” în parteneriat cu unele companii de telecomunicații și cu sprijinul donatorilor USAID și Sweden, care asigură conectarea școlilor la internet.
  2. Wifi public în regiuni.
  3. Stabilirea prețurilor preferențiale de către companiile de telecom în scop educațional.

Totuși, calitatea predării și interacțiunii este, fără îndoială, cel mai important factor în determinarea rezultatelor învățării și influenței asupra calității învățământului în ansamblu. În acest element autoritățile și instituțiile de învățământ ar trebui să investească tot efortul în continuare, fiind și cel mai greu de implementat.

Cum asigurăm calitatea și interacțiunea în lecțiile la distanță?

Diversificarea opţiunilor de predare și învățare prin crearea de conținut digital este considerată internațional ca fiind o abordare sistemică, cu impact pozitiv pe termen lung. La nivel național nu ne rămâne decât să continuăm la scară mică să testăm cele mai bune soluții, iar ulterior să le scalăm și integrăm. 

Unele tipuri de lecții sau chiar unele discipline necesită modificări angro pentru a putea fi adaptate pentru sesiunile la distanță. Răspunsuri la două întrebări de bază sunt necesare de a fi definite pâna a începe proiectarea: „Care este rezultatul învățării?” și „Cum putem face acest lucru cât mai interesant posibil și cât mai aproape posibil de activitățile zilnice ale elevilor?” 

Soluții pentru învățarea la distanță sincronă prin Zoom, Google Meet, Teams.

Începeți cu o verificare a pulsului emoțional. Stabiliți tonul cu check-in-uri regulate pentru a stabili dacă participanții sunt prezenți emoțional și „pe fir”. Întrebați-i: „Ce simți acum?”, „Ce te împiedică să fii prezent 100%?” și „Ce ar face din această zi una de succes pentru tine?”. Cercetările arată că indicatorul principal pentru performanța școlară post-COVID este „siguranța psihologică”, iar verificarea emoțiilor ajută la stabilirea bazelor pentru un mediu sigur în programele de învățare.

Următorul pas, fiți atenți la fluxul, structura lecție. Ritmul variază. Alternați între participarea pasivă și cea activă. De exemplu, în loc să grupați exercițiile, împrăștiați-le pe toată durata lecției.

Exemple de instrumente: divizarea în grup (funcție disponibilă pe cele trei platforme de videoconferințe), kahoot, socrative - ambele oferă posibilitatea evaluării în timp real a cunoștințelor elevilor și studenților, Google Doc și cu funcția de comentare, Google Drive și sugerare direct pe document sau înlocuirea atlaselor fizice la geografie cu o soluție disponibilă online - Google Earth.

Includeți în prezentările teoretice, sondaje sau posibilitatea de a pune întrebări prin intermediul funcției de chat. Tentația de a vă baza în mare parte pe mijloace vizuale este puternică. Cu toate acestea, pentru a promova un mediu social și colaborativ, amintiți-vă că mai puțin înseamnă mai mult. Pentru a declanșa discuțiile, imaginile și prezentările ar trebui folosite în mod judicios. În schimb, acordați mai multă atenție la tipurile de întrebări care pot provoca discuții substanțiale din partea cât mai multor elevi.

Exemple de instrumente: Mentimeter, Google Form, Typeform, SurveyMonkey. Mentimeter vă oferă de asemenea posibilitatea de a afișa în timp real răspunsurile participanților și modele de sondaje adaptate. Canva, Prezi, PasteApp - sunt instrumente care vă ajută să vă structurați o prezentare modernă.

Utilizați adnotarea de pe ecran și tabla albă așa cum ați folosi tabla din sala de clasă, flipchartul sau stickere colorate pe un perete. Scopul este de a ajunge la elevi și studenți prin cât mai multe simțuri umane posibile.

Trei instrumente utile pentru lecțiile la distanță I RED

De asemenea, este important să oferiți (sau să obțineți) mai multe perspective subiectului predat, pentru a preveni monotonia. Diferite voci și stiluri de livrare schimbă nivelul de energie și ajută la menținerea angajamentului, în special în cazul cursurilor cu conținut intens.

Exemple de instrumente: videouri educaționale scurte de pe platforme precum: TED (vă permite de asemenea să creați lecții interactive pe platformă), National Geographic (vă oferă sugestii de subiecte care pot fi abordate la lecțiile de geografie, biologie, educație civică).

Închiderea școlilor în 2020 a scos la suprafață cele mai adânci probleme, dar ne-a creat și oportunitatea pentru a inova și genera soluții noi, atât pentru sistemul public, cât și pentru startup-urile din domeniul educației.

Trecerea la orice formă de educație online reprezintă un efort major. În trecut, instituțiile de învățământ puteau alege dacă să investească sau nu într-o ofertă online de primă clasă. Acum nu mai au de ales și trebuie să acționeze rapid. Vestea bună este că există deja experiența din care putem trage concluzii și construi soluții relevante educației moderne.

Lecțiile la distanță și platformele online sunt privite ca niște soluții temporare, pe timp de pandemie. Până în prezent nu există o unitate de inovație în domeniul educației care să asigure testarea noilor instrumente și să ofere suport Ministerului Educației și Cercetării în dezvoltarea noilor politici educaționale, inclusiv soluții cum putem integra lecțiile la distanță în procesul didactic.

Centrul Național de Inovații Digitale în Educație „Clasa Viitorului” ar putea prelua acest mandat, luând în calcul scalările, dotările și comunitatea care a consolidat-o în ultimii ani. Programele de instruire cu certificări internaționale, ar oferi în continuare posibilitatea profesorilor de a se instrui și crea conținuturi educaționale moderne. Pe această platformă trebuie să fie testate în continuu noi instrumente și definite soluțiile cum și unde pot fi integrate.

Poți face diferența

Dacă îți iei un abonament cu doar 48 lei pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
OPINIE | Previziunile EduTolk pentru educația din 2022: Învățarea nu mai este doar în cărți sau între patru pereți ai școlii (VIDEO)

OPINIE | Previziunile EduTolk pentru educația din 2022: Învățarea nu mai este doar în cărți sau între patru pereți ai școlii (VIDEO)

OPINIE | Inovații în educație: De unde începem?

OPINIE | Inovații în educație: De unde începem?

OPINIE | Cărțile lui 2022: Se fac 100 de ani de la primul roman românesc bun pentru export, romanul schimbărilor tectonice în Europa Centrală

OPINIE | Cărțile lui 2022: Se fac 100 de ani de la primul roman românesc bun pentru export, romanul schimbărilor tectonice în Europa Centrală

Advertoriale
Soluția de plată Garmin Pay, disponibilă pentru deținătorii cardurilor Mastercard maib

Soluția de plată Garmin Pay, disponibilă pentru deținătorii cardurilor Mastercard maib

Ai un cabinet stomatologic? Contabilul tău e la DAD Accountant

Ai un cabinet stomatologic? Contabilul tău e la DAD Accountant

Compară și găsește cel mai bun: 3 sfaturi pentru o ipotecă avantajoasă

Compară și găsește cel mai bun: 3 sfaturi pentru o ipotecă avantajoasă

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
    Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
  • DESCIFRAT: 12 ani pe calea digitalizării serviciilor publice sau cât de utilizate sunt tehnologiile informaționale în relația cetățean - Guvern
  • Copiii știu mai bine: De ce Moldova nu are mare? „Ne-a fost furată” sau „S-a scurs prin găurile lăsate de tancuri”
  • DESCIFRAT| Alertele cu bombă - ecuații cibernetice cu multe necunoscute sau slăbiciunea sistemului? (VIDEO)
  • Hike cu mine! Unde? La Seliște, să vezi un fag de 300 de ani și să afli cum un slovac a venit în Moldova și s-a apucat să ne dezvolte turismul (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Consecințele ploii: Copaci doborâți la pământ, mașini strivite, subsoluri pline cu apă și transport public blocat (FOTO/VIDEO)
  • 2
    Caz tragic în capitală. Un bărbat a murit, după ce a călcat într-o băltoacă în care erau căzute două fire electrice
  • 3
    Plouă cu găleata în Chișinău: Străzile capitalei s-au transformat în adevărate râuri (VIDEO)
  • 4
    Ultima oră! România a donat R. Moldova peste un milion de pastile de iodură de potasiu. Cum vor fi distribuite
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.