Șeful NATO a sosit în România, odată cu sute de militari americani: „Există riscul unui conflict armat în Europa” (VIDEO)

În contextul celei mai mare crize de după cortina de fier, așa cum descriu situația oficialii europeni, șeful NATO a sosit la București, la invitația președintelui român. Vizita lui a coincis și cu venirea militarilor americani detașați de Washington din Germania pentru a consolida flancul estic al NATO ca răspuns la masarea trupelor ruse la graniță cu Ucraina. La conferința de presă susținută astăzi de cei doi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că există riscul unui conflict armat în Europa și nu este vreo certitudine exact de ceea ce se va întâmpla.

La prima întrebare adresată celor doi lideri, care s-a referit la cât de periculoasă e situația în regiune și cât de importantă e trimiterea de forțe americane în România, Klaus Iohannis și Jens Stoltenberg au răspuns:

„E un risc real, vedem că continuă masarea trupelor ruse. Există riscul unui conflict armat în Europa. Nu avem nicio certitudine legată de ceea ce se va întâmpla. De aceea facem apel la Rusia să dezescaladeze. Există riscul unei invazii la scară mare, dar și al altor acțiuni agresive, precum răsturnarea guvernului de la Kiev sau atacuri cibernetice”, a subliniat Jens Stoltenberg.

„Știm că mulți ofițeri ai serviciilor secrete ruse acționează în Rusia. Știm că Rusia a mai acționat în forță împotriva vecinilor săi. De aceea suntem vigilenți și pregătiți. De aceea, prezența trupelor NATO în România e atât de importantă, pentru că trimite un mesaj atât de puternic despre unitatea alianței și cu angajamentul SUA față de securitatea europeană”, a mai spus secretarul general al NATO.

La rândul său, președintele Klaus Iohannis a spus că, faptul că sunt militari americani în țară este extrem de important pentru România și pentru întreaga alianță.

„Unul dintre obiectivele alianței e să aibă un flanc estic puternic, consolidat. Este evident că era nevoie să avem mai multe trupe în această parte a flancului estic”, a punctat Klaus Iohannis.

VEZI ȘI: Rusia anunță noi condiții pentru detensionarea situației cu Ucraina

Șeful NATO a adăugat ulterior că pentru susținerea flancului estic alianța e gata să acționeze: „Președintele SUA a anunțat că va aloca alte 8.500 de trupe la forța de răspuns a NATO, care pot ajunge rapid aici. Evaluăm dacă ar trebui să ne adaptăm prezența pe termen mai lung în flancul estic, aici e vorba de grupuri de luptă în România, poate și în toate celelalte țări din sud-estul NATO. Acest lucru va fi discutat la reuniunea miniștrilor Apărării NATO de săptămâna viitoare. Mă gândesc că decizia finală va fi luată în această primăvară. Deci cred că pe lângă nevoile mai urgente s-ar putea să fie creșteri pe termen lung, inclusiv grupuri de luptă”.

Totodată, Jens Stoltenberg a mai subliniat că NATO deja și-a sporit prezența în estul NATO cu mii de soldați din SUA, Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Spania, Franța.

TE-AR PUTEA INTERESA: Numărul militarilor ucraineni va fi mărit cu 100.000 de persoane în următorii trei ani

Numărul soldaților americani de la baza militară Mihail Kogălniceanu din România, acolo unde cei doi oficiali au făcut astăzi declarații, ajunge la 2.000. Șeful NATO a precizat că prezența militarilor americani peste Prut reprezintă „un răspuns defensiv și necesar”, iar NATO este pregătită să apere România.

TOATĂ ISTORIA: Tensiunile din Ucraina | Rusia (nu) răspunde SUA, negocieri privind gaze din rute alternative și independență de 14 februarie

Contextul situației...

În luna decembrie 2021, Rusia a fost acuzată că a mobilizat aproximativ 100.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei. Administraţia de la Kiev se teme de o invazie sau de o lovitură de stat. Ceva mai devreme, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin le-a transmis americanilor că dorește ca NATO să nu se extindă în estul Europei.

Tot în acea perioadă, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a declarat în parlamentul de la Kiev că nu exclude posibilitatea unui atac din partea Federaţiei Ruse la sfârşitul lunii ianuarie, indicând că numărul efectivelor comasate de Rusia în apropierea frontierelor cu Ucraina este de 94.000 de persoane. (decembrie 2021)

Ucraina şi aliaţii săi din NATO au tras un semnal de alarmă cu privire la concentrarea de trupe şi echipamente militare ruseşti în apropiere de frontierele Rusiei cu Ucraina în acest an, ceea ce provoacă îngrijorări că ostilităţile aflate în stare latentă în Donbas, în estul Ucrainei, ar putea degenera într-un război deschis.

Ulterior, vice-ministrul rus de externe Serghei Riabkov, negociatorul șef al Moscovei la discuțiile cu SUA pe probleme de securitate, a declarat că el nu crede că există riscul ca un război pe scară largă să înceapă în Europa sau în altă parte, dând asigurări că Moscova nu are planuri să atace, să lovească sau să invadeze Ucraina, în pofida concentrării importante de trupe în apropiere de frontiera ucraineană.

Precizăm că Rusia a transferat trupe în Belarus înainte ca Minskul să anunțe exerciții comune preconizate pentru luna viitoare, pe fondul temerilor că Moscova s-ar putea pregăti pentru o nouă ofensivă militară împotriva Ucrainei. Moscova neagă planurile de a lansa un atac.

Washingtonul a calificat drept „îngrijorătoare” exercițiile militare comune între Rusia și Belarus, anunțate să se desfășoare între 10 și 20 februarie, pe fondul temerilor privind o ipotetică invazie rusă în Ucraina, notează EFE.

„Nu încetez să repet că suntem deschiși dialogului, că suntem pentru o soluție politică. Și o spun din nou”, a afirmat vice-ministrul rus de externe.

Diplomatul rus a insistat că Moscova „nu face nimic care să amenințe securitatea Ucrainei”. „Noi nu efectuăm decât manevre și transferăm trupe pe propriul teritoriu. Și vom face asta în continuare”, a spus Riabkov.

Moscova se așteaptă să primească de la SUA și NATO garanții obligatorii din punct de vedere juridic că extinderea Alianței Nord-Atlantice nu va continua, a declarat vice-ministrul rus.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim