Controlul inflației, între deprecierea leului și creșterea prețurilor: Cum a evoluat în timp și ce soluții au experții (GRAFIC)

Controlul inflației, între deprecierea leului și creșterea prețurilor: Cum a evoluat în timp și ce soluții au experții (GRAFIC)

Un plin la mașină, facturile la gaz și achiziționarea de produse alimentare au devenit mai costisitoare în ultima perioadă. Deși unele articole sunt mai ieftine, în ansamblu plătim mai mult pentru ceea ce cumpărăm. Toate acestea sunt generate de fenomenul denumit „inflație”. La sfârșitul lunii ianuarie a anului 2022, rata inflației a atins cel mai ridicat nivel, după ce în ultima parte a anului 2021 a urcat la peste 10%, maximul din ultimii 10 ani. Cum a evoluat dinamica inflației pe parcursul anilor, dar și ce previziuni au experții economici, îți prezentăm în cele ce urmează.

La sfârșitul lunii ianuarie, inflația în Republica Moldova a ajuns la o rată de 16,6%. În cadrul unei conferințe de presă, guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, a menționat că evoluția respectivă a fost determinată de creșterea prețurilor la produsele alimentare (7,6 puncte procentuale), a inflației de bază (4,2 puncte procentuale), a prețurilor reglementate (2,9 puncte procentuale) și a prețurilor la combustibili (1,9 puncte procentuale).

Expertul economic Stas Madan este de părere că inflația ridicată a fost indusă de inflația importată.

„Pe acest segment sunt mari trei canale de transmisie. Creșterea la produse energetice, pandemia care a lăsat urme în toate lanțurile de aprovizionare și s-a creat un haos în tot ceea ce înseamnă transport și logistică. Asta înseamnă o creștere a prețurilor la produsele de larg consum și nu în ultimul rând a prețurilor la produsele alimentare”, punctează el.

În ceea ce privește creșterea tarifelor în sectorul energetic, economistul Veaceslav Ioniță estimează că în jumătate de an, factura pentru populație ar putea înregistra o creștere de trei ori.

Printre alte cauze ale inflației ridicate, Ioniță identifică și consumul fără precedent al populației înregistrat în 2021, dar și sprijinul acordat de către Guvern cetățenilor, bani care în final s-au dus tot pe piața de consum.

Consumul fără precedent din 2021 a fost cauzat de cererea amânată din 2020. Oamenii au cheltuit în 2021 banii din 2020. Apoi a fost o creștere fără precedent a creditelor. În trimestrul trei al anului 2021, creditele noi s-au ridicat la 1,5 miliarde de lei lunar, de șase ori mai mult de cât luam în 2015. Toți acești bani s-au dus pe piața de consum.

Veaceslav Ioniță, expert economic

Clasament sumbru

Anul 2021 s-a încheiat pe o notă negativă, economia mondială fiind afectată atât de continuarea pandemiei COVID-19, cât și de creșterea presiunilor inflaționiste. În noiembrie 2021 a fost detectată varianta Omicron care s-a răspândit rapid la nivel mondial, fapt ce a condus la noi restricții sociale și economice.

Totodată, costurile de producție au continuat să crească, în condițiile în care oferta mondială nu face față cererii de consum. Aceasta a determinat ca mai multe țări să ia în considerare presiunile inflaționiste și să adopte măsuri de contracarare.

Potrivit datelor Trading Economics, Republica Moldova s-a situat pe locul doi în topul statelor din Europa după ritmul scumpirilor. Țara noastră a ajuns să fie devansată doar de Turcia, unde inflația a ajuns la 48,69%. O inflaţie ridicată se înregistrează şi în Lituania, Estonia și Belarus, peste 10%. Rusia e pe locul 10, cu o inflație de aproximativ 8,73%.

Statele cel mai puţin afectate de scumpiri sunt Liechtenstein şi Elveția, cu o inflaţie de 1,5 la sută. Malta și Franța au reuşit să ţină inflaţia sub control, la 2,4% și respectiv - 2,9%.

Inflația - un fenomen monetar

Într-o economie de piață, prețurile bunurilor și serviciilor se pot modifica oricând. Unele prețuri cresc, altele scad. Inflația se manifestă în cazul în care se înregistrează o creștere generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor, nu doar ale unor articole specifice, ceea ce înseamnă că astăzi poți cumpăra cu 100 de lei moldovenești mai puțin decât ai putut cumpăra ieri. Cu alte cuvinte, inflația reduce valoarea monedei națională în timp.  

Inflația este în primul rând un dezechilibru între cerere și ofertă. Când cererea este mult prea mare față de ofertă, producătorii cresc prețurile și apare discret, inflația.

Din punct de vedere a teoriei economice, inflația poate fi cauzată de mai mulți factori, inclusiv interni și externi:

- creșterea cererii agregate (majorarea cheltuielilor bugetare, creșterea salariilor, pensiilor);

- creșterea costului de producție (majorarea prețurilor interne și externe la materia primă, salariului);

- reducerea ofertei (condiții climaterice nefavorabile – seceta, deprecierea bruscă a monedei naționale stimulează exporturi în defavoarea pieței interne). 

Inflația, între pozitiv și negativ

Inflația poate fi considerată atât ca un fenomen negativ, cât și pozitiv, în funcție de profilul individual. Indivizii care dețin active tangibile, cum ar fi de exemplu proprietăți imobiliare sau materie primă, se vor bucura de o inflație moderată deoarece prețul la ele va crește. Pe de altă parte, cei care țin bani în numerar și nu au investit, vor pierde din puterea de cumpărare din cauza inflației. În condiții perfecte, există un nivel optim al inflației care stimulează procesul de investiții, astfel contribuind la o creștere economică continuă.

Banca Națională a Moldovei (BNM) este autoritatea care are drept obiectiv fundamental asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. Asta nu prevede stabilirea prețurilor la toate bunurile și serviciile din economia națională, ci crearea condițiilor ca prețurile să nu crească peste un nivel predeterminat într-un orizont de timp mediu.

Astfel, BNM țintește inflația la nivelul de 5,0% anual, cu o posibilă deviere de ± 1,5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creșterea de durată a economiei naționale. Realizarea acestui obiectiv are loc prin promovarea politicii monetare utilizând instrumentele monetare cum ar fi: rata de bază, cursul de schimb al monedei naționale, rezerve obligatorii și facilități permanente.

Dinamica inflației în timp

De-a lungul anilor, inflația din Republica Moldova a fost purtată de valuri care urcă și coboară mereu. Astfel, rata anuală a inflaţiei a fost în continuă creştere, iar la sfârşitul lui ianuarie a ajuns la 16,6 la sută. Prin urmare, prețurile au crescut galopant.

Cele mai mari valori ale inflației în istoria Republicii Moldova au fost atinse în decembrie 1993 (anul în care a fost introdus leul moldovenesc) când aceasta a ajuns la nivelul de 2705%. În septembrie 1999, rata anuală a inflației a fost de 52,6%. După anii 2000, inflația a atins recordul în mai 2008 – 17,2%.

În 2008,  economia mondială a fost zdruncinată de o criză financiară care treptat s-a transformat într-o criză economică de proporţii globale. Deşi sistemul bancar moldovenesc a demonstrat o relativă imunitate faţă de criza financiară, primele simptome ale crizei economice în R. Moldova au fost vizibile în mare parte în sectorul real al economiei. Domeniile cele mai vulnerabile au fost exporturile, construcțiile şi transportul de mărfuri.

Inflația reduce puterea de cumpărare

Pentru a măsura inflația, comparăm variația prețurilor de la un an la altul. Potrivit guvernatorului BNM, în țara noastră deja a fost depășit vârful scumpirilor la gaze și alimente, iar acum suntem la nivelul de vârf al scumpirilor la combustibili. 

Astfel, în luna ianuarie 2022, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, cetățenii moldoveni au plătit cu 21% mai mult pentru produsele alimentare, cu 13 la sută mai mult pentru mărfurile nealimentare și cu aproape 15 la sută mai mult pentru servicii. Majorările nu au ocolit nici tarifele la combustibil, care crescut cu 34%.

Octavian Armașu susține că, în continuare, ritmurile de creștere a prețurilor vor fi mai mici, dar nivelul prețurilor va rămâne înalt. De exemplu, pe parcursul întregului an 2022, cererea la petrol pe piețele internaționale va fi mai mai mare decât oferta și nu putem să ne așteptăm la o scădere a prețurilor la produsele petroliere în viitorul apropriat.

Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, această creștere de prețuri lovește cel mai tare în cei săraci, la ei puterea de cumpărare fiind mai mică decât în 2020.

În 2021, moldovenii au avut un salariu mediu pe economie (brut) de circa 9.200 de lei, o creștere de 15,8%, sau cu 1.300 de lei, față de 2020. Însă, în 2021 Republica Moldova a avut cea mai mare inflație din ultimii 18 ani. Astfel, deși salariile au crescut, efectele pozitive nu au fost resimțite de către moldoveni, deoarece creșterea salarială a fost absorbită de inflația mare.

De aceeași părere este și economistul Stas Madan, potrivit căruia o creștere a salariilor ar putea să nu acopere rata inflației, întrucât prognoza BNM este ridicată.

„Rămâne de văzut. Pentru că există posibilitatea să crească și salariile, întrucât avem o rată scăzută a ocupării forței de muncă și una ridicată a șomajului”, susține Madan.

Cum va evolua inflația în 2023?

Potrivit guvernatorul Băncii Naționale, în următoarele trei trimestre se așteaptă ca inflația să crească într-un ritm ridicat, depășind 20% în trimestrele al doilea și al treilea, dar începând cu trimestrul al patrulea, rata inflației va scădea. Aceasta ar putea reveni în coridorul stabilit de Banca Națională abia la sfârșitul anului 2023. Aceeași previziune a fost făcută și Veaceslav Ioniță.

Stas Madan susține că totuși traversăm o zonă mare de incertitudine, cauzată de traiectoria prețurilor la produsele energetice, care sunt volatile și care depind de factori incontrolabili. O revenire la normalitate, expertul o prognozează pentru sfârșitul anului 2022 sau începutul lui 2023. 

Printre factorii cu impact negativ, care vor influența inflația în faza de coborâre se enumeră: cererea agregată în diminuare continuă până la finele orizontului de prognoză, tendința de diminuare a prețurilor externe prognozate la petrol și gaze naturale, ameliorarea anticipată în anul viitor a situației de pe piața energetică regională și globală, scăderea ușoară a ritmului anual al prețurilor internaționale la produsele alimentare în prima jumătate a anului viitor.

Totodată, guvernatorul Băncii Naționale a subliniat că în 2022 ar putea exista unele devieri de la scenariul de bază, iar inflația ar putea fi mai mare, ajung până la 25%. Octavian Armașu a explicat că acest lucru se va datora unor necunoscute precum ajustarea tarifelor la energia electrică, tarifele la gazele naturale, măsurile ce vor fi întreprinse de Guvern, cum va fi suplimentat bugetul și ce politici fiscale vor fi aplicate.

Decizia de politică monetară

Pentru a diminua șocurile inflaționiste, BNM a decis să crească rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu încă două puncte procentuale, de la 8,5% la 10,5 la sută. Aceasta ar putea avea un impact negativ asupra cetățenilor, dar și a mediului de afaceri.

„Da, în perioada imediat următoare ar putea să fie anumite efecte negative, dar noi trebuie să înțelegem cu toții că dacă noi nu trecem prin acest val de majorare a ratelor dobânzilor, riscăm să intrăm într-o altă realitate: când vom avea o inflație persistentă, cu creștere economică mică și atunci vom fi nevoiți să avem o rată a dobânzii permanent înaltă”, a declarat Armașu.

Totodată, s-a decis majorarea ratelor de dobândă la creditele overnight cu două puncte procentuale, de la 10,50 la sută până la nivelul de 12,50 la sută anual și la depozitele overnight cu două puncte procentuale, de la 6,50 la sută până la nivelul de 8,50 la sută anual.

În același timp, s-a optat pentru menținerea normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă. Norma rezervelor obligatorii este cota procentuală din mijloacele atrase de bănci din care se constituie rezervele obligatorii și se stabilește de către Comitetul executiv al BNM.

Soluțiile experților pentru redresarea situației

Veacelsav Ioniță este de părere că în această situație nu trebuie căutat un vinovat. Drept o soluție pentru stabilirea situației expertul vede utilizarea unei platforme de comunicare, în cadrul căreia BNM împreună cu Ministerul Finanțelor și Guvernul să aibă întâlniri regulate, cel puțin o dată la două săptămâni pentru a-și sincroniza acțiunile.

„Drept exemplu, în luna noiembrie, Guvernul a alocat 1,6 miliarde de lei, care automat a intrat pe piața valutară, deoarece era nevoie de procurat valută pentru importul de gaze. La fel, și populația a fost nevoită să plătească un preț mai mare pentru resursele energetice, bani care tot au fost transformați în valută. Dacă BNM nu intervenea și nu vindea valută, am fi avut o depreciere a monedei naționale și o creștere a prețurilor și mai mare. De aceea este extrem de important ca politicile să fie sincronizate cu BNM”, explică Ioniță.

Analistul economic a mai afirmat că acest decalaj dintre cerere și ofertă a generat deficitul de valută de pe piață, care în 2021 a atins 566 de milioane de dolari. Ultima dată am avut o situație asemănătoare în 2014, atunci când a avut loc jaful bancar și când decalajul a fost de 569 de milioane de dolari. Pe parcursul anului 2021 BNM a vândut peste 300 de milioane de dolari pentru a menține cursul valutar, o sumă record în ultimii cinci ani. În opinia experților, dacă nu se intervenea, ar fi urmat o depreciere semnificativă a leului și un nivel al inflației mult mai ridicat.

Stas Madan susține că banii trebuie puși să lucreze. „Persoanele care au economii ar trebui să le pună lucreze, cel puțin la depozite pentru a minimaliza pierderile din puterea de cumpărare a banilor. Intenția BNM este ca să reducă din consum și să încurajeze investițiile”, punctează economistul.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
La sfârșitul lunii ianuarie, rata inflației era de 16,6%. BNM prognozează o creștere continuă până la 25%

La sfârșitul lunii ianuarie, rata inflației era de 16,6%. BNM prognozează o creștere continuă până la 25%

SUA se confruntă cu cea mai mare inflație din ultimii 40 de ani. Cecurile trimise americanilor acasă și crizele logistice, principalele motive

SUA se confruntă cu cea mai mare inflație din ultimii 40 de ani. Cecurile trimise americanilor acasă și crizele logistice, principalele motive

BNM majorează rata dobânzii la credite și depozite. Măsurile aplicate pentru diminuarea presiunii inflaționiste

BNM majorează rata dobânzii la credite și depozite. Măsurile aplicate pentru diminuarea presiunii inflaționiste

Advertoriale
Echipa maib - al treilea an în cursa „Foc la ghete pe biciclete”, pentru susținerea „Casa Angelus”

Echipa maib - al treilea an în cursa „Foc la ghete pe biciclete”, pentru susținerea „Casa Angelus”

Record absolut - la Art Granit ai trepte și pervaz de exterior în doar 3 zile!

Record absolut - la Art Granit ai trepte și pervaz de exterior în doar 3 zile!

Descoperă berea care se bea și se mănâncă! Litra Gelato NEIPA, surpriza de la Festivalul BeerMania

Descoperă berea care se bea și se mănâncă! Litra Gelato NEIPA, surpriza de la Festivalul BeerMania

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
    Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
  • DESCIFRAT: 12 ani pe calea digitalizării serviciilor publice sau cât de utilizate sunt tehnologiile informaționale în relația cetățean - Guvern
  • Copiii știu mai bine: De ce Moldova nu are mare? „Ne-a fost furată” sau „S-a scurs prin găurile lăsate de tancuri”
  • DESCIFRAT| Alertele cu bombă - ecuații cibernetice cu multe necunoscute sau slăbiciunea sistemului? (VIDEO)
  • Hike cu mine! Unde? La Seliște, să vezi un fag de 300 de ani și să afli cum un slovac a venit în Moldova și s-a apucat să ne dezvolte turismul (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Se împlinesc 14 ani de la încheierea războiului ruso-georgian. Republica Moldova condamnă agresiunea militară a Rusiei împotriva Georgiei
  • 2
    Ex-vicepremierul pentru reintegrare, Vladislav Kulminski face parte din echipa ONU la Centrul de Coordonare Comună de la Istanbul
  • 3
    Institutul pentru Studiul Războiului: Armata rusă depozitează mine și explozibili la Centrala Nucleară Zaporojie
  • 4
    Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.