„Termenul bullying s-ar traduce prin intimidare, dar nu se rezumă doar la asta, pornește de la simpla necăjire, etichetare, batjocură, răspândire de zvonuri până la violență fizică. Comportamentul de bullying se face simțit mai ales atunci când există diferențe de ordin economic, rasial, cultural, de vârstă etc., iar copii îl învață de la adulți, copii mai mari, televizor”, se arată în definiția autorităților.

Odată intrate în vigoare noile modificări, potrivit autorităților, intervenția trebuie să cuprindă câteva direcții:

- Declararea zero toleranță la violența școlară, inclusiv, la bullying și dezvoltarea Politicii de Protecție a Copilului și a unor practici instituționale de prevenire și combatere a abuzului.

- Informarea elevilor, a cadrelor didactice, a personalului auxiliar și a părinților despre particularitățile acestui fenomen și conștientizarea consecințelor.

- Stabilirea unor reguli clare de intervenție, înțelegerea particularităților intervenției în instituția de învățământ, informarea despre serviciile externe existente și referirea, în cazurile necesare.

- Abilitarea părinților de a dezvolta reziliența emoțională la copii.

Menționăm că ultimele date relevă că 71% din elevii din Moldova sunt victime a bullying-ului. Violența la școală este un subiect delicat, care pendulează constant între frică, intimidări, jigniri și zdrobirea eu-lui propriu. Deși nu este un fenomen nou pentru țara noastră, bullying-ul ia amploare de la an la an.