Casa regală britanică, un serial ce bate serialul

Ultimele câteva săptămâni au trecut greu pentru membrii casei regale din Marea Britanie, care nu au reușit să-și revină din scandalul de hărțuire sexuală cu implicarea Prințului Andrew, că în vizorul publicului, dar și a Scotland Yard-ului, a intrat și Prințul Charles, fundația căruia este suspectată că ar fi vândut onoruri în schimbul unei sume importante de bani. Timingul este și el impresionant - la o zi după ce s-a ajuns la un compromis (financiar, bineînțeles) între părțile procesului de agresiune sexuală cu implicarea Prințului Andrew, Poliția Metropolitană a anunțat că investighează o organizație de caritate condusă de Prințul Charles.

Potrivit presei britanice, ancheta a fost lansată ca urmare a informațiilor apărute în mass-media, potrivit cărora s-au făcut „donații” de 10 milioane de lire sterline pentru a asigura onoruri și cetățenie britanică pentru un cetățean saudit. Este vorba de Mahfouz Marei Mubarak bin Mahfouz, care a primit The Most Excellent Order of the British Empire, un ordin cavaleresc al Regatului Unit, la o ceremonie privată la Palatul Buckingham în noiembrie 2016.

Reprezentanții Prințului Charles susțin că acesta „nu știa despre presupusa ofertă de onoruri sau de cetățenie britanică pe baza unei donații către organizațiile sale de caritate”. 

Cotidianul britanic „The Guardian” scrie că Mahfouz a fost unul dintre cei mai prolifici donatori ai organizațiilor de caritate ale prințului și chiar are o pădure numită în cinstea sa, Pădurea Mahfouz de la Castelul Mey din secolul al XV-lea, fosta casă a reginei și acum una dintre reședințele scoțiene ale prințului.

Dacă Scotland Yard descoperă dovezi că Prințul Charles știa despre un potențial schimb de favoruri, asta ar reprezenta un risc grav pentru moștenitorul tronului în vârstă de 73 de ani, scrie într-o analiză „The New York Times”.

Copiii îți dau bătăi de cap la orice vârstă. Cine, dacă nu Regina Elisabeta a II-a, ar cunoaște asta cel mai bine, la ai săi 95 de ani?

Jocurile Mușamalizării de la Beijing

Jocurile Olimpice de la Beijing, care s-au încheiat azi, pe lângă performanțe sportive și medalii, scandalul de doping cu implicarea patinoarei ruse, Kamila Valieva, vor rămâne în istorie și ca un eveniment acoperit de o propagandă majoră.

Cotidianul american „The New York Times”, împreună cu „ProPublica”, redacție non-profit de jurnalism de investigație, au publicat zilele trecute un articol despre cum autoritățile chineze au folosit diverse instrumente online pentru a promova o imagine cizelată și pieptănată a Jocurilor Olimpice, având mare grijă să nu fie deschise dosarele controversate, cum ar fi cel al genocidului etnicilor uiguri și cel al drepturilor omului în China.  

Potrivit autorilor „[...] țara (China) și-a răspândit propria versiune a Jocurilor dincolo de granițele sale, cu un arsenal de instrumente digitale, care oferă narațiunii Chinei, probabil, o acoperire mai mare și mai multă subtilitate decât oricând.±

Pe Twitter, de altfel, blocat în China, personalități din media, dar și diplomați au fost ocupați în această perioadă cu poleirea imaginii țării, prin laude aduse organizării impecabile a Jocurilor, de la soluțiile tehnologice pe timp de pandemie până la mascota evenimentului, un panda drăgălaș într-un costum de gheață.

„The New York Times” și „ProPublica” au identificat o rețea de peste 3 000 de conturi de Twitter cu aspect neautentic care păreau să se coordoneze pentru a promova Jocurile Olimpice prin partajarea postărilor din mass-media de stat cu comentarii identice. Conturile, create, în mare parte, recent, cu foarte puțini urmăritori, făceau doar repostări și păreau să funcționeze doar pentru a amplifica vocile oficiale ale Chinei. Aceste repostări, însă, nu au avut niciun impact - ele existau într-un vid, fără să creeze conversații. Unele conturi au postat în mod repetat tweet-uri cu formulare identică, cum ar fi: „Găzduirea de către China a #Beijing2022 așa cum era programată a sporit încrederea lumii în înfrângerea pandemiei”.

Autoritățile chineze au lucrat pe toate fronturile, pentru a se asigura că la public ajunge doar informația care pune statul chinez într-o lumină benefică, chiar și cu riscul de a defavoriza alte națiuni participante la Olimpiadă. Bunăoară, un slideshow oficial cu imagini dedicate competiției masculine de patinaj artistic, l-a omis în mod evident pe medaliatul cu aur, Nathan Chen din Statele Unite. 

Unele retușuri, însă, pe cât de amuzante, pe atât de ridicole - în imaginile de la Jocurile Olimpice, livrate de sursele oficiale chineze, munții în care s-au desfășurat o parte din competiții au fost filmați așa, încât să nu se vadă pantele uscate și maro din fundal. Salvarea din ridicol venit din partea naturii - peste o săptămână de la startul Olimpiadei, a nins abundent și n-a mai fost nevoie de tăierea cadrelor.

Însă, de departe, una dintre cele mai mari mișcări de mușamalizare ale acestor Jocuri este apariția campioanei de tenis, Peng Shuai, dispărută în urma acuzațiilor de hărțuire sexuală pe care le-a adus acum câteva luni unuia dintre liderii Partidului Comunist Chinez. Potrivit aceleași surse, Peng a apărut la câteva dintre evenimentele și competițiile olimpice, însă nimic din toate acestea nu a fost arătat în China, „unde toate referințele la acuzațiile ei au fost șterse, inclusiv declarațiile ulterioare care i-au fost atribuite, spunând că a fost înțeleasă greșit.”