Guvernul sau Banca Națională? Cine se face responsabil de redresarea situației economice în contextul luptei cu inflația (OPINII)

Rata de bază a creditelor

Pentru a diminua șocurile inflaționiste, BNM a decis să crească rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu încă două puncte procentuale, de la 8,5% la 10,5 la sută. Timp de jumătate de an a fost ridicată rata de bază de șase ori, iar acest lucru este privit negativ de către experții economici.

Expertul în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, explică faptul că, pe lângă efectul benefic de a stăpâni inflația, majorarea ratei de bază aduce cu sine scumpirea creditelor.

„Creditele s-au scumpit pentru toți: pentru cetățenii care luau credite pentru consum; pentru persoanele fizice care luau credite ipotecare; pentru agenții economici, dar și pentru Guvern, care, în acest an, planifică să se împrumute cu 14 miliarde de lei, dintre care cu 4,6 miliarde de lei de pe piața internă”, susține economistul.

Potrivit lui, majorarea ratei de bază de către BNM a scumpit banii pentru creditele de consum și împrumuturile contractate de către Guvern, dar nu a afectat creditele pentru agenții economici.

Contactat de AGORA, expertul economic Viorel Gîrbu consideră că instrumentele utilizate de BNM pe piața monetară sunt ineficiente.

„Originea inflației nu este o consecință a politicilor monetare, este a normelor evoluției pe planurile internațional și disfuncționalităților pe plan intern, care sunt în afara mandatului Băncii Naționale. Din acest motiv, această decizie doar va înrăutăți situația economică din Republica Moldova și va crea deficiențe atât sociale, cât și pentru agenții economici”, afirmă Gîrbu.

Te-ar putea interesa și: Controlul inflației, între deprecierea leului și creșterea prețurilor: Cum a evoluat în timp și ce soluții au experții (GRAFIC)

Cursul valutar

Veaceslav Ioniță crede că și cursul valutar este un instrument de bază și cu impact major în lupta cu creșterea prețurilor.

„Republica Moldova fiind o țară dependentă de produsele de import, dacă leul este puternic, prețurile de import sunt mici, iar dacă este slab - prețurile de import sunt mari. În 2020, volumul de valută vândut a fost mai mare decât volumul necesar, iar în 2021, a fost o situație inversă. Aproape în fiecare lună, piața valutară era într-un deficit de valută. În luna noiembrie, a fost un deficit de 273 de milioane de dolari. Dacă BNM nu intervenea avea să fie o depreciere masivă a leului moldovenesc”, explică Ioniță.

Expertul economic, Viorel Gîrbu, este de părere că aceste intervenții nu aduc rezultate pe termen lung.

„Banca Mondială a avut mai multe intervenții pe piața valutară, în ultimele luni sunt vreo 13 milioane de dolari pe care BNM i-a vândut ca să mențină cursul leului moldovenesc, deci, aceasta este unica măsură reală de a influența ritmul creșterii nivelului prețurilor în Republica Moldova pe termen scurt”, punctează el.

În opinia lui Gîrbu, Guvernul trebuie să lanseze politici, care ar scoate țară din criză

„Prolema este mai degrabă în plan administrativ, iar mingea este pe terenul Guvernului. Sunt disfuncționalități în modul în care arată piața Republicii Moldova, lanțurile de aprovizionare, deci sunt anumite monopoluri sau rigidități legislative care nu permit adaptarea rapidă la context. În cazul în care prețurile cresc, trebuie să crească rapid importurile, astfel încât în aceste importuri să se facă cererea mai mare și să nu ducă la creșterea prețurilor”, a conchis expertul.

Amintim că, la sfârșitul lunii ianuarie a anului 2022, rata inflației a atins cel mai ridicat nivel, după ce la sfârșitul anului 2021 a urcat la peste 10%, maximul din ultimii 10 ani.

Potrivit datelor Trading Economics, Republica Moldova s-a situat pe locul doi în topul statelor din Europa după ritmul scumpirilor. Țara noastră a ajuns să fie devansată doar de Turcia, unde inflația a ajuns la 48,69%.