În cadrul unei conferințe de presă la IPN, Danu Marin a remarcat că o altă problemă este că mecanismul s-a concentrat foarte mult în regiunile din centrul țării. Chișinău are cele mai mult neorganizații înregistrate ca beneficiare ale acestui mecanism. Mai mult de 90% din sursele financiare alocate prin desemnarea procentuală rămân în capitală. Acest lucru nu contribuie la dezvoltarea societății civile în alte localități ale țării.

De asemenea, majoritatea resurselor sunt concentrate în patru tipuri de organizații. Este vorba despre organizații cu profil de protecție socială, cultele religioase, urmate de organizațiile de sport și organizațiile de caritate și sănătate. Aceste organizații colectează mai mult de 80% din toate resursele. Respectiv, organizațiile de alt profil, cum ar fi cele educaționale, au cu mult mai mică marja de utilizare a resurselor.

Mark Mazureanu, autor Asist Analytics, spune că beneficiarii mici primesc până la 15 lei pe an prin acest mecanism, cele mijlocii: de la 1 000-15 000 de lei, iar cele mari ajung și la 700 000 de lei anual. Organizațiile de top nu au vrut să discute cu autorii analizei, iar cele de mijloc au participat la interviuri. Problemele menționate de acestea țin de administrarea fondurilor și procesul de raportare pe mecanism.