O primă constatare a celor de la CRJM, vizează schimbarea frecventă a componenței Consiliului. Astfel, chiar dacă membrii Consiliului de Integritate sunt numiți pe un termen de 5 ani, în perioada analizată (1 august 2016 – 31 decembrie 2021), componența Consiliului a fost modificată frecvent, intervenind șase cereri de demisie. Mai mult, de la sfârșitul lunii septembrie 2021, CI a devenit nefuncțional, iar activitatea acestuia a fost suspendată.

Autorii analizei susțin că printre cauzele acestei instabilități se numără schimbările de ordin politic, lipsa de interes de a activa în cadrul acestui organ dar și nerespectarea de către autoritățile responsabile de desemnarea membrilor în cadrul Consiliului.

O altă problemă constatată a fost legată de personalul instituției.

„În perioada de monitorizare, Consiliul a inițiat și a promovat mai multe documente necesare instituționalizării ANI. Totuși, procesul de selectare a conducerii ANI a fost tergiversat și a durat aproape un an, iar selectarea inspectorilor de integritate este și mai anevoioasă – doar 26 din cei 46 de inspectori au fost recrutați”, se menționează în comunicatul CRJM.

Analiza a scos în evidență ineficiența CI în promovarea unor îmbunătățiri în domeniul integrității, în a reacționa la inițiativele legislative primejdioase pentru funcționarea ANI și nici în promovarea imaginii ANI. În același timp, Consiliul nu a dispus nicio verificare veridică a averilor conducerii ANI și nici a inspectorilor de integritate, deoarece, în practică, nu are acces la registrele de stat.

Astfel, autorul cercetării, consilierul juridic al CRJM, Daniel Goinic, remarcă faptul că lipsa unui secretariat permanent al Consiliului de Integritate, de asemenea, a afectat substanțial eficiența acestuia.

„La moment, o singură persoană activează în secretariatul Consiliului cu o normă de muncă de 80%, care se ocupă de chestiuni administrative. Propunerea noastră este ca, pe lângă această persoană, să mai fie încadrat cel puțin un jurist care să faciliteze elaborarea actelor necesare activității Consiliului”, a declarat Daniel Goinic.

La evenimentul de prezentare a raportului a participat și președinta ANI, Rodica Antoci, care a subscris sub mai multe probleme identificate în raportul CRJM și a exprimat speranța ca noua structură și componență a Consiliulului, alături de ANI, să livreze mai multe rezultate pe care le așteaptă societatea.

„Vom depune maxim efort cu noii membri ai Consiliului de Integritate pentru ca recomandările acestui studiu, dar și a partenerilor de dezvoltare să fie aplicate și, într-un termen restrâns, să dovedim că suntem o instituție consolidată și eficientă în Republica Moldova”, a declarat Rodica Antoci.

Secretara de stat a Ministerului Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a subliniat importanța acestui studiu pentru instituțiile responsabile de verificarea integrității în Republica Moldova, menționând că ultimele modificări legislative creează toate premizele ca problemele identificate să fie depășite cât mai curând.

„Este inadmisibil ca problemele ce țin de lipsa adoptării Strategiei ANI, de cadrele lipsă să persiste”, a declarat Veronica Mihailov-Moraru, adăugând că, din partea Ministerului Justiției, sunt depuse toate efoturile pentru a asigura eficiența Consiliului și a ANI, implicit.

Conform Legii cu privire la ANI, Consiliul de Integritate este constituit din nouă membri, dintre care - câte un reprezentant desemnat de Parlament, președintele Republicii Moldova, Guvern, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, Congresul Autorităților Locale din Moldova și trei reprezentanți ai societății civile, selectați de către Ministerul Justiției prin concurs, în baza unui regulament aprobat de Guvern.

Analiza poate fi accesată aici.