Cotidianul francez „Le Monde” a scos un material explicativ despre războiul în Ucraina și cum acesta afectează Franța, dar și restul Europei. La întrebarea dacă Rusia ar putea ataca altă țară după Ucraina, Le Monde răspunde că, deși deocamdată președintele rus se concentrează pe Ucraina,el „poate decide apoi ca alte regiuni sau țări care au fost incluse în URSS, să intre sub controlul Rusiei. Asta încearcă să facă cu Ucraina. Amploarea ambițiilor sale va depinde parțial de rezistența pe care o întâmpină și de atitudinea țărilor occidentale.”

„Le Monde” face referire și la situația din regiune, inclusiv la contextul în care se află Republica Moldova, având Transnistria la Est: „România, membră a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) din 2004, formează una dintre granițele care separă Alianța Atlantică de Ucraina, iar locuitorii acesteia sunt deosebit de îngrijorați din cauza Transnistriei, o enclavă la est de mica Moldovă învecinată. Un „pamânt al nimănui”, pe care Rusia și-a însuşit manu militari în 1992 şi care de atunci a fost încadrat în categoria de neinvidiat a conflictelor „îngheţate”. În prima zi a atacului rusesc, joi, Moldova a simțit din nou greutatea armatei ruse staționate în Transnistria. Presa moldovenească și română au vehiculat imagini cu două rachete lansate din această enclavă spre Ucraina. Un atac pe care Ministerul Apărării al Republicii Moldova, jucând cartea liniștirii, nu l-a confirmat. Spre deosebire de România, Moldova nu este membră a NATO, care deci nu este obligată să intervină în cazul agresiunii ruse.”

Peste ocean, „The New York Times” a publicat ieri un eseu dedicat evenimentelor din Ucraina, semnat de Ivan Krastev, bursier permanent la Institutul de Științe Umane din Viena și expert în politică internațională. În eseu, intitulat „Acum toți trăim în lumea lui Vladimir Putin”, putem citi printre altele: „Cu toții ar trebui să avem această claritate astăzi. Agresiunea militară a Rusiei în Ucraina este unul dintre acele momente care ne determină să reinterpretăm propria noastră epocă: ceea ce am numit pacea de 30 de ani care a urmat Războiului Rece (tindem să uităm, conștient sau inconștient, războaiele din fosta Iugoslavie) s-a încheiat. Viitorii istorici vor privi aceste ultime decenii, în mare măsură, la fel cum privesc perioada interbelică, ca pe o oportunitate irosită. Cu cât recunoaștem cu toții mai devreme, cu atât ne putem pregăti mai bine pentru ceea ce urmează. Din nefericire, un fel de negare egoistă pătrunde în capitalele occidentale și ne împiedică să vedem ceea ce este evident. Pledoariile pasionale de a apăra ordinea europeană post-Război Rece nu au nici un sens pentru că această eră s-a încheiat.”

„Washington Post”, a publicat o analiză semnată de un grup de jurnaliști, despre întorsătura pe care o poate lua războiul din Ucraina după ce Putin a declarat că forțele nucleare rusești sunt puse în stare în alertă.

Potrivit sursei, „Decizia președintelui Vladimir Putin de a pune forțele nucleare ruse în alertă a dus duminică criza din Ucraina într-o fază mai volatilă, alimentând potențialul de calcul greșit mortal, deoarece campania de represalii economice a Occidentului crește șansele ca liderul rus să-și vadă supraviețuirea și cea a statului rus în pericol.”

Cotidianul de la Washington îl citează pe Pavel Podvig, expert în forțele nucleare ale Rusiei la Institutul Națiunilor Unite pentru Cercetare în Dezarmare, care a declarat că „anunțul de duminică va permite sistemului militar de comandă și control al Rusiei să transmită un ordin de lansare nucleară și îl va face mai puțin vulnerabil la decapitare în cazul în care fie Putin, fie consilierii săi militari de top vor fi morți sau incapacitați”.

Va urma.