ANALIZĂ | Inflația sau banii au valoare: Prin ce se caracterizează și când creșterea inflației e un semn bun

ANALIZĂ | Inflația sau banii au valoare: Prin ce se caracterizează și când creșterea inflației e un semn bun
foto: canva.com

În ultimele luni, pe lângă cântecul de jale pe care îl auzim în fiecare zi referitor la majorarea prețului la gaz, mai auzim și refrenul dureros despre „inflație”. Deși există și trăiește printre noi de mai mult timp, inflația a ajuns să lovească acum mai mult ca niciodată din simplu considerent că deja suntem în proces de golire a tuturor rezervelor noastre pentru a face față scumpirilor. Dar de unde pornește și încotro se îndreaptă? La ce să ne mai așteptăm de la ea și oare lovește atât de dur doar Moldova? Astea sunt doar câteva din întrebările la care încercăm să dăm răspuns.

Cu ce se mănâncă inflația?

Inflația este rata de creștere a prețurilor într-o anumită perioadă de timp, de obicei reprezentând o marjă largă, cum ar fi creșterea globală a prețurilor sau creșterea costului vieții într-o țară. De asemenea, aceasta poate fi calculată și pe un segment mai îngust, cum ar fi creșterea costului pentru anumite bunuri, precum produsele alimentare, sau pentru anumite servicii, precum o consultație la doctor. Indiferent de context, inflația înseamnă cu cât a devenit mai scumpă o serie relevantă de bunuri și servicii într-o anumită perioadă, de obicei perioada fiind un an.

Costul vieții depinde atât de prețurile mai multor bunuri și servicii, cât și de bugetul deținut de fiecare consumator al acestor bunuri și servicii. Pentru a estima costul de viață al consumatorului mediu, organele de stat responsabile (în cazul Republicii Moldova e Banca Națională) monitorizează prețul articolelor achiziționate în mod obișnuit de către consumatori, pentru a identifica în timp fluctuațiile costului achiziționării acestor articole. 

Cum se explică inflația la nivel global?

Economia globală a suferit enorm de la criza financiară globală din 2008 și asta a determinat creșterea inflației globale. Cea mai mare inflație globală înregistrată în ultimul deceniu în comparație cu anul precedent a avut loc în 2008, când a crescut cu peste 6,4 la sută în comparație cu rata inflației globale din 2007. Criza din 2007-2008 a fost provocată de asumarea excesivă a riscurilor economice, creșterea împrumuturilor de către bănci și investitori, inconsistențe în stabilirea unui cadru legal suficient de rezistent în fața unor astfel de provocări, fluctuații imprevizibile în sistemul financiar, precum și repercusiunile din alte țări.

Ca urmare a unei recesiuni economice globale, a lipsei unei bănci centrale suficiente și a creșterii ratelor dobânzilor, costul vieții la nivel global a devenit, de asemenea, mult mai ridicat atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare. Totuși, rata inflației în țările industrializate în 2015 a fost de aproximativ 0,35 la sută, în timp ce rata inflației în țările cu economia orientată spre agricultură a fost de peste 6,2 la sută.

O altă criză mondială care a afectat inflația a fost înregistrată de economia mondială în 2020 drept cea mai profundă recesiune din ultimul secol. În luna aprilie 2020, economia mondială practic s-a oprit în condițiile carantinei legate de COVID-19. Cel mai afectat a fost sectorul serviciilor, în special turismul, transportul aerian de pasageri și alte activități conexe. Așteptările negative, dar și restricțiile privind stoparea răspândirii COVID-19 au determinat un impact dezinflaționist din partea cererii, oamenii reflectând dublu înainte de a cheltui banii din buzunar.

Ce determină inflația mai mult în unele țări față de altele?

Factorii principali care determină inflația sunt cererea și costurile. De exemplu, inflația poate fi influențată de prețurile care sunt majorate din cauza creșterii costurilor de producție, cum ar fi a materiei prime. Deși cererea de bunuri rămâne neschimbată, oferta de bunuri scade din cauza costurilor mai mari de producție. Inflația apare deci atunci când prețurile cresc, diminuând din puterea de cumpărare a monedei în care se fac cumpărăturile, în cazul Moldovei – a leului. Dacă, de exemplu, un bilet la film costa în anii 2000 în jur de 35 de lei, astăzi el costă în jur de 75 de lei. Adică până în prezent, prețul mediu al unui bilet la film a crescut cu 40 de lei. Dacă ai fi economisit 70 de lei din 2000, ai fi cumpărat două bilete la film în acea perioadă decât acum, când cu 70 de lei nu cumperi nici măcar un bilet (desigur depinde la ce film mergi și la ce cinematograf).

Importanța puterii monedei unui stat a fost remarcată îndeosebi în Venezuela în anul 2018, când țara se confrunta cu o inflație de aproximativ 1.000.000%, când în mod normal inflația variază între 2-5%. Astfel, au apărut mai multe teorii referitor la ce a putut cauza o astfel de inflație. Teoria monetaristă a fost cel mai mult susținută. Aceasta presupune că o creștere generală a prețurilor bunurilor este mai puțin un impact asupra valorii acestor bunuri și mai mult un impact asupra valorii banilor. Teoria este întemeiată pe seama a două componente obiective și subiective. Obiectiv, banii nu aveau o bază fermă care să le dea o valoare. Subiectiv, persoanele care dețineau banii nu aveau încredere în capacitatea acestora de a-și păstra valoarea.

În cazul Venezuelei, printre alte cauze ale inflației se includeau tipărirea masivă de bani și cheltuielile deficitare. Oamenii nu aveau încredere în bani, deși aceștia erau tipăriți în masă.

Altceva în afară de teoriile economice?

Sursa: Statista.com

Urmărind schema reprezentată mai sus, cum credeți, despre ce țară este vorba? Dacă răspunsul vostru a fost Federația Rusă, atunci bingo! Să știți că aveți dreptate. O altă întrebare ar fi de ce credeți că a fost înregistrată o astfel de creștere a inflației de la 7,82 în 2014 la 15,53 în 2015, adică practic dublu? Dacă ați răspuns că este o consecința anexării Crimeii de către Federația Rusă în anul 2014, atunci bingo dublu! Dacă nu, mai încercați o dată. 

Deși inflația este influențată de factorii economici ca cererea și costurile, alte evenimente care au loc în țara respectivă sau în legătură cu această țară provoacă o legătură de cauză-efect. Drept urmare, puterea monedei naționale a Rusiei – puterea rublei – s-a depreciat la maximul înregistrat vreodată din 1999 până la acel moment. Dacă dolarul american era 38,5 ruble în 2014, în 2015 acesta a crescut dublu înregistrând valoarea de 61,2 ruble. Ulterior valoare rublei a urmat să se deprecieze.

Inflația s-a datorat sancțiunilor economice internaționale impuse Rusiei în urma anexării Crimeii și a intervenției militare ruse în Ucraina. Criza a afectat economia Rusiei, atât consumatorii, cât și furnizorii, precum și piețele financiare regionale. În timpul crizei financiare, economia a trecut la proprietatea predominantă a statului, cu 60% din activele productive în mâinile guvernului. PIB-ul Rusiei la fel a scăzut în acea perioadă cu -2%. Deși nu pare a fi o cifră mare, aceste -2% au însemnat o scădere a PIB-ului cu 692 de miliarde de dolari. 

Dar ce cunoaștem despre inflația din Republica Moldova?

Sursa: Datele oficiale ale Băncii Naționale a Moldovei

Schema de mai sus nu are nevoie de explicații cărei țări îi aparține. În schimb datele dau multe de înțeles referitor la evenimentele ce s-au petrecut în Republica Moldova la un moment sau altul. Spre exemplu, rata ridicată a inflației din 2015 se datorează furtului miliardului care nici până astăzi nu a fost întors în buget. Atunci toate știrile internaționale scriau despre noi și unii lideri de țări arătau cu degetul, economia Moldovei a avut de suferit, acest lucru lăsându-și amprenta și asupra prețurilor.

Conform datelor BNM, dinamica investițiilor din acea perioada a determinat o contribuție negativă considerabilă. Formarea brută de capital fix s-a diminuat cu 1,5 la sută, în timp ce aportul negativ din partea variației stocurilor a fost și mai accentuat. Tot în această perioadă, leul ajunge să se devalorizeze până la aproximativ 23 de lei pentru un euro și 20 de lei pentru un dolar american.

În 2018 observăm o descendență a inflației. Aceasta a fost cauzată de condițiile unei cereri agregate modeste, a ajustării tarifului la energia electrică și a deprecierii monedei naționale față de moneda europeană. Rata anuală a preluat o traiectorie descendentă, diminuându-se de la 3,2% în luna iunie 2018 până la 2,4% în luna septembrie 2018 și plasându-se, astfel, sub intervalul țintei inflației.

Inflația descendentă din 2020 evident că a fost cauzată de COVID-19, care a cauzat sistarea activității economice, în special în domeniul serviciilor, reflectând incertitudinile de pe piața mondială financiară și fuga investitorilor spre activele de rezervă. Autoritățile au anunțat programe de stimulare monetară și fiscală, iar organizațiile internaționale au deschis programe speciale de creditare pentru economiile afectate de COVID-19.

Pentru anul 2021, BNM observă creșterea inflației ca fiind determinată de factori interni și externi. Pe de o parte, a sporit cererea pe fondul majorării veniturilor populației, iar pe de altă parte prețurile pe piața locală au fost influențate de scumpirea produselor alimentare, petrolului și a altor materii prime pe piața internațională, iar un impact major l-a avut și ajustarea tarifelor la gazul natural, precum și tarifele aferente prețurilor reglementate.

Dacă datele inflație din 2021 nu sunt încă atât de înalte, cele din 2022 la sigur vor atinge apogeul întrucât scumpirile la gaz și energia electrică vor lăsa o amprentă semnificativă în buzunarul consumatorului de rând. Totuși, inflația înseamnă nu doar creșterea prețurilor, dar și a veniturilor, cel puțin într-o țară cu o economie sănătoasă. Tocmai de aceea și actuala guvernare promite o majorare a pensiilor în primăvara anului 2022, iar ulterior și majorarea salariilor.

Este inflația chiar atât de rea sau e doar gura lumii?

Inflația nu este întotdeauna chiar atât de urâtă cum o desenează lumea. O creștere a inflației este de fapt destul de sănătoasă pentru economia unei țări. Când prețurile scad – fenomen cunoscut sub numele de deflație – oamenii așteaptă să vadă dacă prețurile vor scădea mai mult înainte de a face cumpărături. De ce să cumpăr un automobil acum, dacă în scurt timp cel mai probabil prețul acestuia va scădea și mai mult? Acest lucru provoacă scăderea cererii, precum și a micșorării producției unei companii. Drept urmare, unele companii care vor suferi din cauza deflației vor produce mai puțin și vor concedia din lucrători. Șomajul va crește, ceea ce va induce o deflație a salariilor. Lucrătorii vor avea mai puțini bani de cheltuit, iar acest lucru se va manifesta printr-o sărăcie de proporție. Afacerile la fel își vor reduce din costuri și semnificație, fapt ce va înrăutăți și mai mult deflația. Din acest motiv, deflația este chiar mai primejdioasă pentru creșterea economică a unei țări decât inflația. Odată cu înregistrarea unei deflații, stagnarea și lipsa de investiții se vor acomoda în țară, ceea ce va deteriora economia țării.

Inflația este binevenită când este ușoară. Există două situații în care acest lucru poate avea loc. Prima este atunci când inflația îi face pe consumatori să se aștepte că prețurile vor continua să crească, astfel oamenii vor dori să cumpere totul acum cât încă este ieftin, decât să plătească și mai mult mai târziu. De ce să nu cumpăr un automobil acum, cât încă este ieftin, decât să îl cumpăr ulterior când acesta va avea practic un preț dublu? Acest lucru crește cererea pe termen scurt. Ca urmare, magazinele vând mai mult, iar fabricile produc și mai mult. Faptul dat provoacă companiile să angajeze noi lucrători pentru a satisface cererea și a face față noului nivel de producție. Drept urmare, se creează un ciclu virtuos prielnic care stimulează creșterea economică.

La ce să ne așteptăm?

Cel mai probabil, anul 2022 vine cu un nou val de inflație care va fi destul de provocator pentru consumatorul de rând. Acest eveniment este însă unul natural, afectat de elemente ce țin atât de factorii interni, cât și cei externi (vorba BNM). Spre exemplu, conflictele de anexare a unei peninsule ce aparține unei alte țări posibil că nu este cel mai sănătos mod de a provoca creșterea inflației, însă o criză la nivel global ce afectează fiecare țară în felul său evident că duce în mod inevitabil și la o creștere locală a prețurilor.

Să remarcăm faptul că inflația nu e tocmai bine – ar fi greșit. Să ne așteptăm la anumite cheltuieli mai mari în contextul unei crize globale – ar fi corect. Faptul cert este că cel puțin o majorarea a veniturilor ne este promisă, iar aceasta va reprezenta o proptea în fața noilor valori ale inflației.

Poți face diferența

Dacă îți iei un abonament cu doar 48 lei pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Controlul inflației, între deprecierea leului și creșterea prețurilor: Cum a evoluat în timp și ce soluții au experții (GRAFIC)

Controlul inflației, între deprecierea leului și creșterea prețurilor: Cum a evoluat în timp și ce soluții au experții (GRAFIC)

ANALIZĂ | Cum poate susține Bucureștiul agenda pro-europeană și reformatoare în Republica Moldova

ANALIZĂ | Cum poate susține Bucureștiul agenda pro-europeană și reformatoare în Republica Moldova

La sfârșitul lunii ianuarie, rata inflației era de 16,6%. BNM prognozează o creștere continuă până la 25%

La sfârșitul lunii ianuarie, rata inflației era de 16,6%. BNM prognozează o creștere continuă până la 25%

Advertoriale
Fă-ți ghiozdanul pentru școală cu METRO! Rechizitele care îți vor face învățatul mai plăcut (FOTO)

Fă-ți ghiozdanul pentru școală cu METRO! Rechizitele care îți vor face învățatul mai plăcut (FOTO)

Maib a inaugurat „maib Academy”, un centru inovativ de instruiri pentru angajați

Maib a inaugurat „maib Academy”, un centru inovativ de instruiri pentru angajați

Î.S. MOLDATSA recrutează. Află cum poți să devii Controlor de Trafic Aerian Stagiar

Î.S. MOLDATSA recrutează. Află cum poți să devii Controlor de Trafic Aerian Stagiar

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • DESCIFRAT| R. Moldova și riscul unei catastrofe nucleare: În cât timp vom fi informați, ce măsuri întreprindem și cum administrăm iodura de potasiu(VIDEO)
    DESCIFRAT| R. Moldova și riscul unei catastrofe nucleare: În cât timp vom fi informați, ce măsuri întreprindem și cum administrăm iodura de potasiu(VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
  • DESCIFRAT: 12 ani pe calea digitalizării serviciilor publice sau cât de utilizate sunt tehnologiile informaționale în relația cetățean - Guvern
  • Copiii știu mai bine: De ce Moldova nu are mare? „Ne-a fost furată” sau „S-a scurs prin găurile lăsate de tancuri”
  • DESCIFRAT| Alertele cu bombă - ecuații cibernetice cu multe necunoscute sau slăbiciunea sistemului? (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Maia Sandu împreună cu stagiarii de la Președinție au mers într-o drumeție la Orheiul Vechi (FOTO)
  • 2
    Primul sector din drumul de ocolire a municipiului Chișinău este gata în proporții de 70%, anunță Spînu
  • 3
    Atenție, vreme nefavorabilă! Meteorologii au emis Cod Galben de ploi cu descărcări electrice
  • 4
    În atenția șoferilor! Timp de o lună și jumătate va fi suspendat traficul pe o stradă din centrul capitalei
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.