Inspirată de localurile cu mâncarea aromată din Florida, SUA, și fiind adepta unui stil de viață sănătos, Domnica visa la o cafenea proprie, iar acest vis s-a transformat în Matcha Cafe!

Notă! Matcha este un tip de ceai verde, fin pudrat, obținut din frunzele plantei Camellia sinensis. Matcha conține nutrienții din întreaga frunză de ceai, ceea ce duce la o cantitate mai mare de cofeină și antioxidanți în comparație cu ce găsim în mod obișnuit în ceaiul verde. Ceaiul Matcha sau „aurul verde”  ar fi fost băut de călugării japonezi în urmă cu secole, pentru că îi ajuta să își mențină concentrarea și starea de calm în timpul meditațiilor.                                                                                 

Matcha Cafe și-a deschis larg ușile într-o clădire din centrul vechi al Chișinăului. Împreună cu partenera sa de afacere, Domnica a reușit să restaureze clădirea, păstrând autenticitatea locului.

„Este o clădire istorică și a trebuit să fim foarte atenți când am făcut reparația, ca să salvăm unele elemente care sunt magia acestei încăperi, dar, totodată, să reînnoim spațiul”, a mărturisita Domnica.

Restaurarea clădirilor vechi, importantă pentru imaginea capitalei

Arhitectul și inginerul Sergiu Popovici susține că restaurarea clădirilor vechi și menținerea în stare bună și autentică a celor ce nu necesită restaurare e fundamentală pentru imaginea capitalei. Datorită acestor clădiri orașul capătă o fizionomie ce denotă prezența lui în timp. Clădirile vechi sunt urme ale epocilor care au lăsat trăsături inconfundabile pe aspectul exterior al Chișinăului.

„Am văzut, o spun cu mare regret, clădiri foarte valoroase, „restaurate”, chipurile, dar, de fapt, devalorizate complet, desfigurate. O clădire restaurată sau acesta este termenul corect, trebuie să-și recapete exact aspectul original. Noțiunea de „renovare”, în opinia mea, trebuie evitată, pentru a nu e oferi repere teoretice celor care au o atitudine iresponsabil față de acest proces și care distrug istoria orașului imprimată în arhitectura lui. Și nu o fac doar din rea credință, ci de multe ori o fac pur și simplu din incompetență, din necunoașterea valorii unei clădiri vechi”, conchide Popovici.

Totodată, arhitectul recomandă utilizează sub aspect tehnologic materiale și procedee specifice. „A ști să tencuiești sau să pui gresie și faianță sau să lucrezi cu rigips, nu-i nici pe departe suficient ca să ai acces la lucrări de restaurare. Aceste aspecte ar trebui prevăzute și de lege. De asemenea, ar trebui să fie reglementată strict și gama de materiale ce pot fi utilizate la lucrări de restaurare. Or, atunci când intri într-o clădire istorică, la prima vedere - „restaurată”, și privind podeaua ai impresia că ai intrat într-o cantină sau într-o baie publică, ai parte de niște sentimente contradictorii. Tot farmecul e anihilat de o podea executată din materiale al cărui loc înțelege chiar și cel care nu-i expert că nu e acolo”, mai adaugă Sergiu Popovici.

Revenirea în țară - o ușă deschisă spre depresie

Întoarcerea acasă a Domnicăi nu s-a rezumat doar la provocări legate de lansarea afacerii. Tânăra subliniază și provocările emoționale pe care a trebuit să le depășească.

„Iată reintegrarea înapoi acasă cred că este cel mai dificil moment, este chiar și însoțit de o depresie așa să-i spun, prin care am trecut și eu și din câte cunosc mulți alții care revin acasă. Multe gânduri, poate trebuia să rămân, poate acolo era mai bine, dar asta a trecut, slavă Domnului, și acum sunt foarte bucuroasă că am revenit și nu-mi pare rău de nimic”, a mai spus Domnica.

Ce recomandă psihologul

Psihologa cliniciană, specializată în lucru cu trauma, Renata Bodorin, afirmă că mutarea, în general, este un factor stresant pentru fiecare.

„În cazul relocării ne putem confrunta cu o criză a identității. Cine sunt aici? Ce fac eu aici? Pentru ce am revenit? apar dubii, neîncredere, incertitudine, frici legate de necunoscut și toate astea pot contribui la o stare depresivă. Când ești deprimat, ultimul lucru pe care ai chef să-l faci este să ieși din casă. Dar este esențial să depui efortul de a face un duș, de a te îmbrăca, de a face o plimbare, de a merge la sală și de a socializa”, susține psihologa.

Potrivit Renatei Bodorin, cheia este să începi de la ceva mic și să pornești de acolo. A face primul pas este întotdeauna cel mai greu. Dar să te plimbi sau să te ridici și să dansezi pe muzica ta preferată, de exemplu, este ceva ce poți face chiar acum, ori asta îți poate crește substanțial starea de spirit și energia timp de câteva ore - suficient de mult pentru a pune în acțiune un al doilea pas de recuperare.

„Făcând următorii pași mici, dar pozitivi zi de zi, vei ridica în curând ceața grea a depresiei și te vei simți din nou mai fericit, mai sănătos și mai plin de speranță”, conchide Renata Bodorin. Pentru a depăși depresia, e bine să faci lucruri care să te relaxeze și să te energizeze. Aceasta include banalul stil de viață sănătos, să înveți cum să gestionezi mai bine stresul, să stabilești limite pentru ceea ce poți face și să programezi activități distractive în rutina ta.