Companiile de construcție au remarcat că, în ultimul timp, cumpărătorii optează pentru apartamente în zone mai liniștite, iar pandemia de coronavirus i-a făcut pe chișinăuieni să investească în case noi, în special amplasate în suburbii sau zone verzi. Cei care locuiau în apartamente cu o suprafață modestă au înțeles că au nevoie de mai mult spațiu, la fel, a crescut rata de vânzare a townhouse-urilor.
Noua suburbie - „Satul German”
Proiectul imobiliar numit „Satul German” este realizat de omul de afaceri Ceslav Ciuhrii și compania sa, Regata Imobiliare. Complexul locativ va fi amplasat în preajma bulevardului Dacia, în zona Aeroportului Internațional Chișinău, și va avea o suprafață de peste 800 de mii mp. Va cuprinde 38 de blocuri de până la cinci etaje și 800 de vile: locuințe de tip duplex, townhouse, case individuale cu unu și două niveluri. Ciuhrii declară că acest cartier va fi asigurată cu o infrastructură socială bine dezvoltată.
„Satul German” va fi edificat pe un teren de aproape 80 de hectare. Proprietar al terenului este S.R.L. „Regata Imobiliare”, deținut în baza contractelor de vânzare-cumpărare de la proprietarii de terenuri, locuitori ai comunei Băcioi.
Primarul comunei Băcioi, Ilie Leahu, a declarat pentru AGORA că, inițial, terenurile din masivul în cauză au fost atribuite locuitorilor din comuna Băcioi drept cotă de teren agricol, cu eliberarea Titlurilor de autentificare a dreptului deținătorilor de terenuri cu titlu gratuit în baza Dispoziției primarului comunei Băcioi nr. 3/10 din 18.05.2000.
„Pentru inițierea lucrărilor de construcție pe acest teren, potrivit prevederilor legislației în vigoare, a fost necesar de a schimba destinația terenului agricol în teren pentru construcții, cu excluderea acestuia din circuitul agricol. În rezultatul procedurilor de schimbare a destinației terenului agricol cu suprafață de aproape 80 ha, în bugetul Primăriei Băcioi a fost transferată suma de peste 105,5 milioane de lei, conform calculelor de apreciere a bonității terenului respectiv”, a declarat Leahu.
Construcția „Satului German” a început în luna martie a anului 2022. Potrivit lui Ciuhrii, totul va fi construit de la zero și conform celor mai înalte standarde europene de eficiență energetică, astfel încât jumătate din consumul de energie va proveni de la energia solară.
Cine este Ceslav Ciuhrii
Milionarul Ceslav Ciuhrii este fiul celebrului academician Mircea Ciuhrii. Omul de afaceri îndeplinește funcția de Președinte al Federației Naționale de Tenis din Moldova, dar se face remarcat și prin faptul că a adus rețeaua Kaufland, un lanț de hipermarketuri din Germania, în țara noastră. La fel, Ciuhrii are afaceri și peste Prut, acesta dezvoltă o fabrică de medicamente în județul Iași.
Ceslav Ciuhrii este implicat și în scandalul legat de clădirea fostei cafenele „Guguță”. Chiar dacă a reiterat în repetate rânduri că nu este apropiatul lui Vladimir Plahotniuc, Ciuhrii a cumpărat de la fostul lider al Partidului Democrat mai multe clădiri, printre care și clădirea fostei cafenele, dar și mai multe terenuri.
Cafeneaua Guguță l-ar fi costat pe omul de afaceri mai mult de două milioane de euro. Totodată, în interviul „Fără Protocol” cu Dorin Galben, omul de afaceri a declarat că „Regata Imobiliare” s-a judecat anterior cu Primăria Chișinăului pentru privatizarea terenului din Grădina Publică „Ștefan cel Mare”, unde se află cafeneaua „Guguță”, iar în noiembrie 2018, prin decizia Curții Supreme de Justiție, a obținut câștig de cauză. Astfel în locul cafenelei ar urma să fie construi un centru socio-cultural și de agrement.
Anterior, mai mulți membri ai societății civile și comunitatea „Occupy Guguță” se opuneau demolării cafenelei și deciziei de a fi construită o nouă clădire multietajată.
„Cartierul Cluj” de la fundul lacului
Doar câțiva kilometri ar urma să despartă „Satul German” de Cluj. Asta pentru că Lagmar-Impex SRL urmează să construiască „un cartier cu infrastructură completă”, numit „Cartierul Cluj”, în perimetrul străzilor Ankara – str. Bucovinei - str. Doina - str. Ceucari din municipiul Chișinău.
Potrivit companiei, întreg cartierul va avea o capacitate de acomodare a peste 20 de mii de oameni și vor fi construite trei grădinițe pentru circa 1000 de copii, o școală cu capacitatea pentru aproximativ 1200 de elevi și un centru medical. De asemenea la parterului fiecărui bloc locativ vor fi construite spații cu destinație pentru centre comerciale, magazine alimentare, farmacii, saloane de frumusețe, săli de sport, cafenele și restaurante.
Conform Studiului de fundamentare urbanistică (studiu de justificare), zona unde ar urma să fie edificat „Cartierul Cluj” reprezintă un teren secat în urma fostului lac Ceucari, adiacent râulețului Hulbocica, pe care nu sunt construcții. Pe teritoriul dat s-au depus mai multe straturi de pământ de umplutură, constituit din deșeuri de construcții și pământ adus de la șantierele de construcții din oraș. În zona respectivă este amplasat digul vechi, rupt în 2004, a fostului lac Ceucari și scurgerilor de ape pluviale de pe terenurile înverzite, care urmează a fi strămutat în urma studiului efectuat în 2012, privind amenajarea terenului.
Recent, Lagmar-Impex SRL, împreună cu o altă companie de construcții, Global Construcții, ar fi admis mai multe nereguli la edificarea „Complexului locativ CORNEȘTI”. La data de 31 martie 2022, o rangă de metal a căzut în curtea grădiniței private din sectorul Râșcani, „Grădina Secretă”, de pe șantierul „Complexului locativ CORNEȘTI”. Încă atunci când a demarat proiectul, în anul 2021, reprezentanții grădiniței „Grădina Secretă” au sesizat autoritățile despre problemele pe care le provoacă șantierul de construcții, precizând că, odată cu demararea lucrărilor de construcție a blocurilor multietajate, este pusă în pericol sănătatea și siguranța copiilor.
Între „Grădina Secretă” și cele două companii există mai multe litigii, totodată, lotul de teren pe care se construiește complexul rezidențial avea alte hotare și, inițial, era la 50 de metri de grădiniță, iar companiile l-ar fi modificat.
În urma incidentului din 31 martie, primarul capitalei, Ion Ceban, a suspendat certificatul de urbanism și autorizația de construcție pentru „Complexul locativ CORNEȘTI”. Potrivit documentului, decizia fost luată „ținând cont de pericolul iminent pentru viața și sănătatea elevilor ce frecventează instituția de învățământ respectivă”.
Compania Lagmar- Impex este deținută de către Godea Natalia [50.00%] și Godea Viorel [50.00%].
Plus încă un cartier - Metropolis City din coastele Grădinii Botanice
În goana după „cel mai curat aer din Chișinău” companiile de construcții au ajuns să ridice blocuri în parcuri, iar „METROPOLIS City”, compania fondată de Sergiu Coman, cel care deține și compania de construcții Kirsan, construiește un nou sector al Chișinăului, „METROPOLIS City” în imediata apropiere a Grădinii Botanice.
„METROPOLIS City” ar urma să aibă o intrare suplimentară în Grădina Botanica, destinată locuitorilor noului sector al capitalei. Compania de construcții asigură că în apropierea zonei respective nu există industrii dăunătoare, nu există niciodată blocaje în trafic și nici chiar smog. Prima zonă din „METROPOLIS City” ar urma să fie dată în exploatare în 2022, anunță compania.
Cartiere cu acces doar pentru rezidenți VIP?
Fostul viceprimar al municipiului Chișinău, Victor Chironda, a declarat pentru AGORA că există riscul ca aceste cartiere să se dezvolte după modelul „luxury villages” cu acces doar pentru rezidenți VIP sau după modelul suburbiilor orașelor americane – absolut neconectate, neintegrate în oraș și dependente exclusiv de transportul privat. Cel puțin Chironda susține că nu vede niciun indiciu care să arate contrariul.
„Dezvoltarea cartierelor menționate nu corelează aproape deloc cu Planul de Amenajare a Teritoriului mun. Chișinău și cu Planul Urbanistic General al orașului Chișinău, elaborate și adoptate în 2007. Autorizarea lucrărilor de construcții pentru astfel de proiecte ar trebui să fie în coordonare strânsă cu autoritățile municipale și să respecte documentația de urbanism existentă. Din păcate, deși de-a lungul timpului în Chișinău au fost eliberate sute de autorizații pentru ansambluri locative cu parcări multietajate, școli și grădinițe, pasaje și accese de transport, în afară de blocuri nu s-a construit nimic”, a mai specificat fostul viceprimar.
Totodată, potrivit lui Chironda, nu este deloc clar în ce măsură aceste proiecte prevăd dezvoltarea infrastructurii de transport și a infrastructurii sociale și nu există nici un mecanism prin care dezvoltatorii ar putea fi obligați să realizeze promisiunile.
Am solicitat o reacție și de la primarul capitalei, Ion Ceban, însă nu am primit vreun răspuns. Comunicatoarea instituției, Natalia Ixari, a specificat că aceste cartiere vor fi edificate în suburbii, astfel primăria Chișinăului nu are vreo tangență cu acestea, asta deși primarul capitalei este ales în funcție și de locuitorii suburbiilor.
Creștem Chișinăul sau suburbiile?
Deoarece pe la periferii orașul Chișinău nu are anumite rezerve funciare, adesea se întâmplă că, după ultimul bloc din cartier se află terenurile uneia din suburbii. Asta înseamnă că practic orice construcție la marginea orașului, din punct de vedere juridic, nu se află în Chișinău, dar de fapt în una din suburbiile sale, respectiv aceste construcții sunt ridicate conform Planului Urbanistic General (PUG) al suburbiei și nu a Chișinăului.
„Documentele permisive pentru construcții sunt eliberate de primăria suburbiei; decizia de schimb a destinației terenurilor din agricol în construcție aparține consiliului local al suburbiei și nicidecum nu CMC. În astfel de circumstanțe nu putem nicidecum vorbi despre o dezvoltare urbană armonioasă și sustenabilă a orașului Chișinău, unde mai pui că în spatele deciziilor luate de consiliile locale ale suburbiilor adeseori se ascunde și factorul corupției și mita, pentru că miza este mult prea mare. Și dacă CMC împreună cu primăria Chișinău sunt monitorizate permanent de diferite ONG-uri, activiști, jurnaliști, politicieni, etc, atunci în primăriile suburbiilor mai nimeni nu cunoaște ce se petrece. Și ne pomenim cu astfel de surprize precum cartierul Cluj sau Satul German”, a menționat pentru AGORA activistul civic, Andrei Tudos, de la inițiativa civică „Orașul pentru Oameni".
Andrei Tudos susține că, un alt factor foarte important, care are mai multe carențe, este planificarea urbană. Dezvoltatorii proiectează pentru cartierul lor anumite căi de acces până la cel mai apropiat bulevard sau șosea, dar nu iau nicidecum în calcul cum se va dezvolta zona în continuare pe loturile vecine.
„Cum se vor interconecta, de exemplu același „Satul German” sau „Cartierul Cluj” cu un cartier vecin, dacă inițial nu au fost proiectate străzi de tranzit ci doar străzi fără ieșire? Astfel de probleme nu-i deranjează pe nimeni acum, dar vor deveni o mare bătaie de cap peste 10-20 ani, când locuitorii și autoritățile nu vor fi în stare să lanseze transport public în cartierele prost proiectate mulți ani înainte și care au crescut deja mult în suprafață și populație”, mai afirmă activistul civic.
Autor:
Potrivit lui Tudos, dacă este să vorbim despre centura orașului Chișinău, aceasta nu este responsabilitatea nici a suburbiilor și nici a primăriei Chișinău. De acest proiect ar trebui să se ocupe autoritățile publice centrale, adică Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR).
„Reiese că mai avem un actor în această ecuație, cu care iarăși multe lucruri nu sunt coordonate. La momentul de față deja există mai multe litigii între MIDR și primăria Durlești care a emis acte permisive pe terenurile pe care în anii ce urmează trebuie să fie lărgită șoseaua M1. Dacă la momentul proiectării șoselei de centură va fi luată decizia ca aceasta va fi în locul străzii Băcioi Noi, cu probleme similare s-ar putea pomeni și cartierul „Satul German”, unde unele case ar putea ajunge sub buldozer. Asta înseamnă și disconfort pentru proprietarii caselor date, dar și cheltuieli considerabile pentru stat, care va trebui să le exproprieze” a declarat Andrei Tudos.
Solicitați de AGORA, reprezentanții MIDR informează că, au primit spre avizare doar proiectul Cartierului rezidențial „Satul German”, amplasat în extravilanul com. Băcioi, mun. Chișinău, dar care nu este complet.
„Ministerul se va expune asupra riscurilor, plusurilor/minusurilor etc., și va lua o decizie finală doar la prezentarea întregii documentații necesară pentru avizarea proiectului de construcții”, informează reprezentanții MIDR, neputând să se exprime asupra proiectului Metropolis City sau Cartierul Cluj.
Autor:
Documentația de urbanism va fi autorizată de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale
La data de 25 martie a fost semnat ordinul privind Regulamentul de emitere a Avizului general la documentația de urbanism. Potrivit Regulamentului, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale este autoritatea responsabilă pentru avizarea documentației de urbanism. Anterior, acestea erau emise fără avizul ministerului, ceea ce favoriza ilegalități în domeniul construcțiilor. Acest regulament prevede clar modalitățile și procedurile unice de elaborare și emitere a avizului general la documentația de urbanism, scopul acestuia fiind de a aduce mai multă transparență și predictibilitate în domeniu.
Potrivit MIDR, vor fi oferite avize pentru următoarele documente:
• planuri urbanistice generale, inclusiv Regulamentul local de urbanism;
• planuri urbanistice zonale, ale zonei centrale a municipiului, ale zonei funcționale a localității, ale zonei protejate și ale zonei de agrement;
• planuri urbanistice de detaliu, elaborate din contul alocațiilor Guvernului sau autorităților administrației publice centrale de specialitate.
La fel, MIDR va elabora Avizul general în urma verificării mai multor aspecte privind documentația de urbanism, printre care:
• respectarea prevederilor actelor normative și a temei-program aprobate;
• transpunerea în documentația de urbanism a prevederilor strategiilor naționale și sectoriale de dezvoltare adoptate pentru întreg teritoriul țării;
• respectarea specificului fiecărei zone, conservarea și dezvoltarea diversității culturale.
Prin intermediul Avizului general, pot fi impuse, cu caracter obligatoriu, inclusiv modificări ale documentației de urbanism prezentată spre avizare.
Potrivit datelor statistice, doar în anul 2021 au fost date în exploatare 8,8 mii locuințe (apartamente și case de locuit individuale), cu 1,3 mii mai mult față de anul 2020. Suprafața totală a locuințelor constituind 718,8 mii m2. În capitală, în anul 2021 față de anul 2020, a crescut numărul locuințelor date în exploatare cu19,6%.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.