Ce simțim în aceste zile și cum să facem față anxietății și gândurilor distructive având un război după graniță

Cine s-ar fi gândit că am putea trăi astfel de momente în secolul XXI?! Ne aflăm într-o perioadă stresantă și tulburătoare, iar stările de anxietate, frică și incertitudine sunt copleșitoare pentru mulți dintre noi. Chiar dacă am experimentat stări de stres și am fost supuși acestui fenomen, care este absolut normal, în prezent, în contextul evenimentelor sumbre din regiune, această manifestare poate fi o problemă semnificativă.

Conflictul armat din imediata vecinătate a Republicii Moldova a amplificat și mai mult frica de război, la care se alătură și frica moarte sau boală, și așa accentuată în ultimii doi ani după izbucnirea pandemiei de coronavirus. Pe lângă bombardamentul real din Ucraina, mai există și un bombardament mediatic. Marea de știri despre război, miile de poze și video, care redau evenimentele sinistre din țara vecină, ne fac să empatizăm și mai mult, iar acest lucru la fel ne poate afecta emoțional și cataliza stări de angoasă.

Cum putem face față anxietății și gândurilor distructive, în contextul războiului de la hotar

Starea de anxietate, în momentul în care este un pericol undeva aproape de noi, este o stare normală și nu trebuie să scăpăm de ea în niciun fel, dar în același timp, ca să nu devină o stare abuzivă, care ne traumatizează viața și tarea de spirit, trebuie să ne ancorăm în prezent.

Psihoterapeuta Daniela Feldman, Master Coach NLP (Programare neuro-lingvistică), recomandă să stabilim contactul nostru cu realitatea.

„În primul rând începem cu organele noastre de simț. Acum eu aud ceva se reprezintă un pericol pentru mine? Eu simt ceva ce reprezintă un pericol pentru mine, sau eu simt ceva ce reprezintă un pericol pentru mine? Iar dacă nu văd, nu aud și nu simt vreun pericol, automat creierul înțelege că nu sunt expus unui pericol în secunda respectivă”, menționează psihoterapeuta.

O altă cale este interacțiunea cu oamenii sau ajutorul oferit celor aflați la ananghie, un cuvânt bun pentru copiii sau prietenii noștri, pentru părinții noștri. Daniela Feldman îndeamnă să păstrăm și să urmăm rutina pe care o avem zi de zi.

„Felul în care ne trezim, muncim, mâncăm sau facem alte activități obișnuite nouă - să rămână aceleași pentru că acest lucru conferă creierului o stare de siguranță”, subliniază experta.

Frica - butonul de alarmă care declanșează protecția creierului

Psihoterapeuta recomandă să nu scăpăm de frică, pentru că aceasta este o emoție menită să ajute omul să rămână în siguranță.

„Frica este butonul de alarmă care declanșează protecția creierului. În momentul în care omul simte frică, modul în care gândește sau acționează poate fi zăcut în două feluri: frica distructivă - când omul începe să fac acțiuni care nu-i aduc beneficiu, emoții sau comportamente defectuoase, acțiuni negândite. De cealaltă parte, este frica „pozitivă”, care ne face să ne mobilizăm, să ne gândim cum am putea să ne ajutăm”, afirmă psihoterapeuta.

Fiecare dintre doi ar trebui să-și fac un plan de acțiuni în cazul în care situația iese de sub control, astfel, conchide Daniela Feldman, am putea avea siguranța că ținem mereu mâna pe pulsul evenimentelor.

În cazul în care lucrurile ne scapă de sub control și nu mai putem face față emoțiilor copleșitoare, sau chiar manifestăm atacuri de panică, psihoterapeuta recomandă să purtăm în buzunar un obiect tare, iar în momentul în care simțiți avalanșa de panică strângeți cu putere obiectul până simțiți o durere ușoară sau înțepături.

„Acest lucru te ancorează în corpul tău și te ajută să înțelegi că nu se întâmplă nimic cu tine și reîntoarce psihicul în corp. La fel, respiră foarte adânc pe nas și expiră lent. E nevoie de aproximativ 25 de astfel de respirații pentru a ajuta la relaxarea sistemului vascular, la oxigenarea mai eficientă a creierului și ne întoarcem în corp - acesta fiind scopul de bază în atacurile de panică”, a mai adăugat Daniela Feldman.

Războiul în Ucraina a început la data de 24 februarie, atunci când armata rusească a atacat cu rachete centrele militare ucrainene de comandă din orașele Kiev și Harkov. Mai multe explozii au fost auzite și în țara noastră, iar până în prezent circa 40 de mii de ucraineni și-au găsit refugiu în Republica Moldova. Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați Filippo Grandi a declarat că în cinci zile de război pe scară largă numărul refugiaților din Ucraina a depășit jumătate de milion de oameni. Cifra crește în progresie geometrică de la oră la oră. Majoritatea oamenilor au ajuns în Polonia (280.000), Ungaria (94.000), Moldova (40.000), România (34.000), Slovacia (30.000). La momentul actual Rusia și Ucraina nu au ajuns la un numitor comun, iar luptele sunt în continuă desfășurare.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim