Aderarea „de urgență” la Uniunea Europeană, încercată de Ucraina, posibilă pentru R. Moldova și Georgia? Ce șanse are un asemenea demers

Aderarea „de urgență” la Uniunea Europeană, încercată de Ucraina, posibilă pentru R. Moldova și Georgia? Ce șanse are un asemenea demers
foto: European Parliament/Twitter

În timp ce pe străzile Kievului, armata ucraineană și voluntarii respingeau atacurile trupelor ruse, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a decis să pună UE în fața „faptului împlinit”, semnând alături de prim-ministrul și speakerul Radei Supreme, cererea de aderare la blocul comunitar, solicitând „aderarea imediată a Ucrainei printr-o nouă procedură specială”. Un asemenea gest, catalogat drept istoric de mai mulți analiști ar putea deschide o cale spre o integrare mai rapidă și pentru R. Moldova sau Georgia, țări care împreună cu Ucraina, au realizat progrese majore în această direcție.

Această idee este întărită și de faptul că în ultima vreme, țările Uniunii Europene dar și cele din afara ei, comit mai multe excepții de la practica anterioară, spre exemplu, blocul comunitar adoptând o decizie prin care dispune în premieră finanțarea înarmării Ucrainei. În acest context, este greu de prezis câte șanse de succes ar avea nu doar inițiativa Ucrainei dar și cea una eventuală din partea R. Moldova și Georgia.

Cum decurge procesul de aderare

Aderarea unei țări la Uniunea Europeană și obținerea statutului de țară membră a blocului comunitar este un drum lung și anevoios, care presupune îndeplinirea unui șir de criterii și negocieri care se întind pe circa 30 de capitole cel puțin, toate având drept scop alinierea instituțiilor democratice și economiei de piață la normele unionale. În cazul Croației, țară care a ajuns membră a UE la 1 iulie 2013, negocierile pentru aderare s-au întins pe parcursul a zece ani, în timp ce în cazul României au durat doar cinci ani, în timp ce întreg procesul de aderare a durat aproape un deceniu.

În general, temeiul juridic al aderării este cuprins în art. 49 al Tratatului privind Uniunea Europeană și în „criteriile de la Copenhaga”, adoptate în 1993, care se rezumă la:

  • Stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului, respectarea și protecția minorităților;

  • O economie de piață funcțională și capacitatea de a face față presiunii concurențiale și forțelor pieței din cadrul Uniunii;

  • Capacitatea de a-și asuma obligațiile care decurg din calitatea de membru, inclusiv de a adera la obiectivele uniunii politice, economice și monetare și de a adopta normele, standardele și politicile comune care constituie corpusul dreptului UE.

În decembrie 2006, Consiliul European a convenit asupra unei prevederi suplimentare, cunoscute sub denumirea de „consens reînnoit cu privire la extindere” bazat pe „consolidare, condiționalitate și comunicare”, precum și pe capacitatea UE de a integra noi membri.

Recordurile negative ale aderării

În acest moment, pe lista de țări-candidate la aderarea în UE se află șapte state. Recordul negativ în acest sens este stabilit de Turcia, care a inițiat procedurile de aderare în 1963, deși după acorduri au fost semnate și în 1959, prin Acordurile de la Ankara, negocierile preliminare fiind începute în 2005, după ce în 1999 a fost declarată eligibilă. Negocieri se duc cu Macedonia de Nord, Serbia, Albania, Muntenegru, procesul fiind început în perioada 2005 -  2014.

În cazul Macedoniei de Nord, vecina sa, Bulgaria a utilizat dreptul de veto și a blocat inițierea negocierilor de aderare, din cauza mai multor disensiuni existente între cele două țări.

Bosnia și Herțegovina și Kosovo sunt țări potențial candidate. Islanda a început acest proces, dar în martie 2015, noul guvern de la Reykjavik a încetat procedurile.

Mesajele încurajatoare ale liderilor UE

În ceea ce privește Ucraina, un prim mesaj a venit de la președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a afirmat că „Ucraina e una din noi și o vrem în Uniunea Europeană”, în cadrul unui interviu pentru Euronews. Mesajul e optimist dar legislația unională nu conferă președintei Comisiei Europene atribuții în domeniul aderării, or decizia privind acordarea statutului de țară candidat la aderare sau conferirea statutul de membru al UE, este atribuția Consiliului European și a Parlamentului European. Mai mult, e nevoie de un acord unanim în privința acestei decizii, or blocul unional a fost destul de divizat în ultima vreme, ceea ce îngreunează și mai mult lucrurile.

Acest lucru este confirmat și de președintele Consiliului European, Charles Michel, organul care reunește toți liderii țărilor membre. Acesta a afirmat că în cadrul instituției „există diferite opinii și sensibilități cu privire la extinderea Uniunii Europene”.

„Va fi dificil, știm că există opinii diferite în Europa. Consiliul va trebui să analizeze cu seriozitate cererea simbolică, politică și legitimă care a fost făcută și să facă alegerea potrivită într-o manieră hotărâtă și clară”, a spus Michel, citat de The Guardian.

Cu toate acestea, un semnal pozitiv pentru inițiativa președintelui Zelenski a venit din capitalele europene. Astfel, în seara zilei de 28 februarie, o declarație comună semnată de președinții Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Slovaciei și Sloveniei, solicita instituțiilor UE să ofere Ucrainei „cel mai înalt suport politic și să ofere instituțiilor UE abilitatea de a oferi imediat Ucrainei statutul de țară candidat, de rând cu deschiderea procesului de negocieri”. Mai târziu și România a anunțat că susține acest demers, precizând însă că el trebuie realizat alături de R. Moldova și Georgia.

Într-un interviu pentru POLITICO , premierul Slovaciei, Eduard Heger, susținea că aceste acțiuni sunt necesare în contextul în care „ei (ucrainenii, n.r.) luptă pentru ei, luptă pentru noi, luptă pentru libertate”.

„Trebuie să realizăm că e nevoie protejarea sistemului nostru, a valorilor noastre și trebuie să fim alături de ei. Nu este timp de ezitare”, a declarat Heger. 

O atitudine mai realistă a avut-o ministra de externe a Germaniei, Annalena Baerbock, care a declarat în cadrul unei conferințe de presă de la Berlin, că deși Ucraina este parte a „casei europene”, procesul de aderare nu este ceva care poate fi realizat „în câteva luni”.

„Președintele Comisiei a afirmat ieri că integrarea în UE nu este ceva care se realizează în câteva luni, dar implică un proces intensiv de transformare și reformare”, a precizat Baerbock.

Republica Moldova și Georgia nu trebuie uitate

Spre deosebire de declarațiile anterioare, Franța și România au exprimat o poziție mai diferită, sugerând că parte a procesului de integrare trebuie să fie nu doar Ucraina. Astfel, potrivit unui oficial al Palatului Elysee, Franța susține aspirațiile europene ale Ucrainei, dar o eventuală dezbatere asupra extinderii, trebuia să ia în calcul și R. Moldova și Georgia.

Într-o declarație făcută pe Twitter, președintele României, Klaus Iohannis a făcut o afirmație asemănătoare.

„România sprijină pe deplin integrarea Ucrainei, precum și a Republicii Moldova și Georgiei, în Uniunea Europeană. Locul acestor parteneri ai UE este în interiorul familiei europene, iar România va face tot posibilul pentru ca acest lucru să devină realitate”, a scris președintele Iohannis.

O poziție asemănătoare a fost exprimată și de ministrul de externe al României, Bogdan Aurescu, care a precizat că „o aderare rapidă este foarte greu de realizat”.

Totuși, ce a realizat până acum R. Moldova în direcția integrării europene

Istoria relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană au fost inițiate la 28 noiembrie 1994, odată cu semnarea Acordului de Cooperare și Parteneriat, intrat în vigoare la 1 iulie 1998. În mai 2004, țara noastră a fost inclusă în Politica Europeană de Vecinătate a UE iar  la 22 februarie 2005, a fost semnat Planul de Acțiuni RM - UE. La 6 octombrie 2005 a fost instituită la Chișinău, Delegația Uniunii Europene. 

Din 7 mai 2009, țara noastră este membră a Parteneriatului Estic. În 2014, a avut loc prima realizare majoră, fiind vorba de liberalizarea regimului de vize, care a intrat în vigoare la 28 aprilie 2014.

Cea mai mare realizare a Republicii Moldova în direcția integrării europene este semnarea la 27 iunie 2014, a Acordului de Asociere Republica Moldova - UE, ce cuprinde și Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCTFA). Acordul a început a fi aplicat oficial începând cu 1 iulie 2016

Ce spun experții

Gestul președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski ar trebui să fie urmat și de R. Moldova și Georgia, din moment ce aceste state lucrează în formatul Trio Asociat. Acest lucru este susținut de analistul politic român, Cristian Preda, contactat de AGORA.

„Consider că Republica Moldova ar trebui să facă o solicitare expresă, precum a făcut președintele Zelenski. Fără o asemenea cerere, nimic nu se poate mișca. Din punctul meu de vedere, dosarul de la Chișinău ar trebui conectat cu cel de la Kiev și cu unul similar de la Tbilisi. Poate suna paradoxal, dar cele trei țări au mai multe șanse dacă lucrează împreună decât separat. Sunt convins că președinta Sandu cunoaște și logica, și dinamica negocierilor în plan european”, a declarat pentru AGORA, analistul politic român, Cristian Preda.

De cealaltă parte, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, este de părere că gestul Ucrainei nu ar trebui urmat de R. Moldova și Georgia, întrucât ar fi unul istoric și ar transmite un mesaj adresat UE și cetățenilor ucraineni.

„Actul de semnare a cererii de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, de către președintele Zelenski este un act istoric, important pentru Ucraina, care transmite un mesaj clar pentru cetățenii ei și pentru UE, îi motivează să lupte contra agresiunii rusești. În acest context foarte special, R. Moldova și Georgia , pot analiza această oportunitate.

„În viziunea mea personală, nu aș recomanda nici Georgiei și nici Moldovei să depună o cerere de aderare, ci doar să ceară o promisiune de perspectivă clară de aderare și să susțină demersul Ucrainei”, susține Groza.

„Moldova azi ca și Ucraina are nevoie mai mult ca niciodată de un mesaj puternic de sprijin din partea Uniunii Europene”, a adăugat acesta.

Fostul ambasador al R. Moldova la București, ex-deputatul Iurie Reniță susține că situația actuală ar putea într-adevăr modifica de o manieră radicală tradiționalul parcurs de aderare la UE.

„Conjunctura politică, dar și acțiunile militare sunt factori ce „dau peste cap” tradiționalele proceduri necesare de parcurs. Ucraina a procedat corect în actuala situație de război, pentru a-și confirma opțiunea (și vocația!) pro-europeană, dar și pentru a transmite un puternic și multașteptat mesaj de încurajare pentru cetățenii ucraineni, mai ales în lupta acestora cu agresiunea rusească”, a declarat pentru AGORA, fostul deputat.

Ex-eurodeputatul român Cristian Preda susține că faptul că deja opt state membre susțin deja filosofia unui calendar accelerat e un câștig de care trebuie profitat. Mai mult ar trebui să fie specificat clar diferența dintre aderare la UE și aderarea la NATO. Acest context, ar putea aduce și un mai mare sprijin R. Moldova  și din partea altor state decât din România.

„Sunt convins că, din pricina nenorocirii produse de Putin în Ucraina, nu doar România – care a pledat constant cauza europeană a Republicii Moldova – dar și multe alte state-membre vor privi cu alți ochi dosarul aderării la UE al celor trei țări din Parteneriatul Estic. În fond, și Moldova, și Georgia și Ucraina au suferit agresiuni militare din partea Moscovei. Întrucât proiectul european e unul de construire a păcii, e perfect legitim ca toți membrii UE să lărgească teritoriul din care e exclus războiul cât mai mult”, a precizat profesorul universitar.

Totuși, încă nu este clar cât de mari sunt șansele apariției unui precedent în cazul unei integrări rapide a Ucrainei, R. Moldova și Georgiei în UE, susține analistul.

Iulian Groza susține însă că nu vede cum eurodeputații ar putea aproba anumite derogări de la legislația europeană pentru a permite Ucrainei să devină în ritm rapid țară membră a Uniunii Europene.

„Nu există procedura urgentă de aderare, în condițiile actuale nu văd cum ar putea statele europene să realizeze cerința Ucrainei. Astăzi, cel mai probabil, Parlamentul European va cere o derogare de la procedurile de inițiere a procesului de aderare a Ucrainei la UE, iar aceste proceduri cel mai probabil vor viza țări precum Moldova și Georgia”

Iulian Groza, directorul executiv al IPRE

Groza susține că următorul pas ar fi organizarea unui summit, cum a fost cel de la Thessaloniki din 2003, prin care R. Moldova, Ucrainei și Georgiei, să li se ofere o perspectivă clară de aderare, cum a fost în cazul țărilor din Balcanii de Vest, urmând să fie lansate oficial procedurile de aderare.

„Dacă în cazul Ucrainei opțiunea pro-europeană și euro-atlantică a fost una dominantă și fermă de la 2014 până în prezent, nu aceeași situație o atestăm în cazul Republicii Moldova, cu zigzagurile ei pro-europene și cu așa-numita „politică externă echilibrată”, plină de inconsecvență și incertitudini pe probleme cardinale ce vizează securitatea și integritatea teritorială a statului nostru”, susține Reniță.

„Acordarea concomitentă a statutului de țară candidat pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia ar fi un gest firesc de solidaritate europeană si ar consolida semnificativ forțele proeuropene din aceste state, dar sa nu uităm că în cadrul UE mai exista voci ce manifesta deschis reticență vis-a-vis de o viitoare extindere a acesteia” a adăugat acesta.

Fostul ambasador susține că e riscant să spunem ce se va întâmpla în următoarele zile și luni, dar e clar că oferirea statutului de țară candidat celor țări state în frunte cu Ucraina va fi una benefică din toate punctele de vedere pentru întregul continent european, nemaivorbind de cele trei state.

Parlamentul European adoptă o rezoluție în sprijinul Kievului

Totuși, șansele ar putea crește după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluție în sprijinul Ucrainei care prevede printre altele că „își reiterează sprijinul neabătut pentru suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor țărilor din Parteneriatul Estic și invită Comisia și statele membre să le sprijine pe acestea, mai ales Republica Moldova”. 

Cu toate acestea, rezoluția prevede ca Ucrainei să i se acorde statutul de țară candidată la UE și între timp să se depună eforturi pentru integrarea Ucrainei în piața unică a UE, în conformitate cu acordul de asociere, nefiind menționate însă în acest caz R. Moldova sau Georgia.

„Invită instituțiile UE să acționeze pentru a acorda Ucrainei statutul de țară candidată la UE, în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană și pe baza meritelor și, între timp, să continue să depună eforturi pentru integrarea Ucrainei în piața unică a UE, în conformitate cu Acordul de asociere”, se menționează în rezoluție.

În timpul dezbaterilor din cadrul sesiunii extraordinare a Parlamentului European, ministrul afacerilor externe al Ucrainei a continuat să insiste în vederea conferirii Kievului unui statut de membru al Uniunii Europene, motivând contextul istoric al acestei decizii.

„Cea mai bună decizie pe care Uniunea Europeană o poate adopta acum este să accepte Ucraina ca membru cu drepturi depline a blocului comunitar, fără întârziere. Timpurile istorice solicită decizii istorice care pot schimba cursul evenimentelor. Acest pas este exact o astfel de decizie”, a scris Kuleba pe Twitter.

Conflictul din Ucraina a început în noaptea de joi, 24 februarie, atunci când la ora 04:45 , trupele ruse au lansat un atac terestru, aerian și cu rachete asupra mai multor obiective militare din Ucraina, rezultând în pierderi de vieți omenești și materiale de ambele părți. Rusia neagă până în prezent că ar duce un război în țara vecină, susținând că poartă o operațiune militară care are drept scop „încetarea războiului” și „demilitarizarea și denazificarea” Ucrainei.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Parlamentul European cere Rusiei să înceteze activitățile militare în Ucraina. Prevederile rezoluției pregătite de eurodeputați (DOC)

Parlamentul European cere Rusiei să înceteze activitățile militare în Ucraina. Prevederile rezoluției pregătite de eurodeputați (DOC)

Sondaj: Peste 90% dintre ucraineni susțin acțiunile președintelui Zelenski

Sondaj: Peste 90% dintre ucraineni susțin acțiunile președintelui Zelenski

Discursul lui Volodimir Zelenski în cadrul ședinței Parlamentului European: „Uniunea Europeană va fi mai puternică cu Ucraina”(LIVE)

Discursul lui Volodimir Zelenski în cadrul ședinței Parlamentului European: „Uniunea Europeană va fi mai puternică cu Ucraina”(LIVE)

Advertoriale
Despre finanțe și investiții, pe înțelesul tinerilor, cu Lilian Guzun, CEO Iute Credit  (VIDEO)

Despre finanțe și investiții, pe înțelesul tinerilor, cu Lilian Guzun, CEO Iute Credit  (VIDEO)

Soluția de plată Garmin Pay, disponibilă pentru deținătorii cardurilor Mastercard maib

Soluția de plată Garmin Pay, disponibilă pentru deținătorii cardurilor Mastercard maib

Ai un cabinet stomatologic? Contabilul tău e la DAD Accountant

Ai un cabinet stomatologic? Contabilul tău e la DAD Accountant

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.