Războiul de pe Nistru | „Chiar dacă au auzit, au cunoștințe foarte vagi”. Ce învață copii din manualele școlare despre evenimentele de acum 30 de ani

Războiul de pe Nistru | „Chiar dacă au auzit, au cunoștințe foarte vagi”. Ce învață copii din manualele școlare despre evenimentele de acum 30 de ani

La 30 de ani de la evenimentele din 1992, subiectul Războiului de pe Nistru este tratat puțin și superficial în manualele de istorie din Republica Moldova și din raioanele de est ale acestuia. Lipsa cauzelor, mărturiile veteranilor, informațiile insuficiente sunt doar o parte a acestei situații. Iar profesorii spun că mulți copii nu cunosc foarte multe despre ceea ce s-a întâmplat în 1992.

Războiul de pe Nistru din 1992 este un subiect care apare în programa de studiu din clasele terminale ale fiecărui ciclu de învățământ - a IV-a, a IX-a și a XII-a, fiind predat în ultimele săptămâni ale anului școlar sau înainte de examenele de capacitate, cu excepția legată de primăvară, când în fiecare an la 2 martie este comemorat acest eveniment, anul acesta fiind declarat Anul Recunoștinței față de veteranii războiului de pe Nistru.

Un subiect puțin discutat

Subiectul este cu atât mai actual cu cât avem în vecinătatea apropiată un război care vizează în mod direct și regiunea transnistreană.

„Faptul că în unele manuale de istorie de ciclu gimnazial nu este dezbătută problema transnistreană ne duce cu gândul la lipsa de integritate a autorilor, la prezența cenzurii în manuale sau la ascunderea intenționată a realităților de atunci. Adevăratele cauze, motive și consecințe trebuie dezbătute în subiecte integrale, nu părți sau schițe de documente”, argumentează într-un articol profesorul de istorie Sergiu Suvac, publicat în numărul 9 al Revistei Plural.

Concluzia acestuia este împărtășită și de Cătălina Manoli, profesoară de istorie la un liceu din capitală, care susține că nu e suficientă o singură temă dedicată acestui eveniment.

„Nu este reflectată suficient tema Războiul de pe Nistru în manualele școlare, este foarte puțină informație prevăzută în general ca studiu de caz. De obicei aceste teme sunt predate la sfârșitul anului școlar. Nu este o suficient o singură temă dedicată acestui eveniment”, susține profesoara.

Mai mult, în manualele școlare este abordat termenul de „conflictul transnistrean” ci nu războiul de pe Nistru. În viziunea doctorului în istorie Sergiu Musteață, acest lucru se datorează din cauza faptului că nu există un consens larg în societate cu privire la ceea ce a avut loc în 1992. O altă explicație este legată și de percepția termenilor în societate.

„Dacă se scrie conflict militar, e o abordare mai calmă, nu atât de înspăimântătoare. Lumea când aude de război își aduce aminte de al Doilea Război Mondial. În școală se orientează mai mult spre o politică pacifistă”, susține Musteață.

„Atunci când istoricii între ei nu au o abordare clară, e dificil să prezinți predarea unor teme de acest tip, trebuie abordate foarte atent, pentru a nu promova ura sau disprețul, pentru a prezenta o imagine clară a ceea ce înseamnă război”, a menționat doctorul în istorie.

AGORA a analizat toate manualele publicate de Ministerul Educației pe site-ul creat special pentru fiecare din anii de studiu.

Clasa a IV-a - lipsă totală. Clasa a XI-a - studiu de caz

La clasa a IV-a este un singur manual, tipărit la editura Știința  în anul 2020, intitulat „Istoria Românilor și Universală” , unde orice referință la Războiul de pe Nistru lipsește cu desăvârșire. Astfel la tema 16 - Republica Moldova, stat independent și democratic, este menționată doar proclamarea independenței de stat, adoptarea Constituției R. Moldova și a simbolurilor de stat.

În manualul de clasa a IX-a, publicat la editura Cartdidact în anul 2013, tema Războiului de pe Nistru este tratată în compartimentul „Studiu de caz” de la paginile 110 - 111, întitulat „Conflict de pe Nistru”, fiind abordate trei aspecte: Originile conflictului, Formarea autoproclamatei RSSMN, Începutul operațiilor militare și Consecințele conflictului.

În primul compartiment, se vorbește despre procesul de destrămare a URSS și faptul că „conflictul transnistrean reprezintă una dintre cele mai grave probleme moștenite de Republica Moldova din perioada sovietică”. 

„Drept pretext pentru dezlănțuirea conflictului transnistrean a servit adoptarea în august 1989 a legii prin care limba moldovenească de grafie latină a primit statutul de limbă de stat”, se arată în manual. În compartimentul „Formarea autoproclamatei RSSMN”, se vorbește despre cronologia conflictului începând cu 2 septembrie 1990, după care continuă cu „Începutul operațiilor militare”,unde nu se vorbește despre ziua de 2 martie 1992.

„La 2 noiembrie 1990 separatiștii transnistreni au trecut la acțiuni violente împotriva organelor constituționale ale puterii de stat din orașul Dubăsari, înregistrându-se primele victime ale conflictului armat”, se menționează în manual.

Concluzia autorilor este că problemele principale prevăzute de Convenția cu privire la încetarea focului, nu au fost soluționate iar „regimul separatist de la Tiraspol a menținut în regiune formațiunile militare și instalat puncte de control vamal, ceea ce a întreținut în continuare situația tensionată din regiune”.

În compartimentul „Consecințele conflictului” sunt citate două documente din lucrarea „Evoluția Republicii Moldova după 1991” a profesorului Ion Șișcanu.

Clasa a XII-a - războiul propriu-zis în câteva fraze

La fel ca și în cazul anterior, în manualul pentru clasa a XII-a, publicat de editura Cartier în 2013, subiectul Războiului de pe Nistru, denumit „Conflictul transnistrean”. De asemenea aici se explică pe scurt  cauzele ce au dus la inițierea fazei fierbinți a acestui conflict.

„Folosind drept pretext apărarea drepturilor minorității ruse din Transnistria formațiunile paramilitare ale separatiștilor, susținute de unitățile Armatei a 14-a ruse, au declanșat o operațiune militară împotriva secției orășenești de poliție din Tighina. În zilele următoare, conflictul armat s-a extins pe platourile de la Cocieri, Coșnița și Chițcani. Acțiunile militare au continuat pe parcursul lunii iunie, punctul culminant fiind atacul Armatei a 14-a asupra pozițiilor apărătorilor statalității moldovenești. În ziua de 21 iulie 1992, Boris Elțîn și Mircea Snegur au semnat la Moscova, în prezența liderului separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov, un document care prevedea principiile reglementării pașnice a conflictului armat din zonă și a marcat încetarea oficială a războiului din Transnistria”, se arată în manual.

Manualul explică și importanța regiunii transnistrene pentru Rusia dar și imposibilitatea soluționării acestui conflict.

„În ciuda anumitor deosebiri dde mentalitate, precum și a impactului negativ al ostilităților din anul 1992 asupra conștiinței populației, oamenii care locuiesc pe ambele maluri ale Nistrului nu nutresc sentimente de ură și dușmănie față de unii și alții”, se explică în manual.

Lipsit de la examene și studiat la sfârșit de an

„Nu prea știu multe despre războiul acesta, doar din cele auzite de la bunei, părinți. Anul trecut în general nu a fost inclusă în lista de teme pentru clasa a XI-a”, susține profesoara Cătălina Manoli.

Acest lucru este confirmat și de profesorul Sergiu Suvac, care această temă nu prea a fost abordată prin prisma testelor naționale, fie acestea examen sau pretestare, decât doar unele vagi idei reliefate în subiecte de istorie contemporană a R. Moldova.

„Acest fapt se datorează, consider eu, mai multor factori: factorul politic de la Chișinău, care probabil dorește să păstreze un status-quo al problemei transnistrene, fără a tulbura apele. Al doilea factor ar fi cel informațional, iar aici vreau să evidențiez lipsa surselor didactice, educaționale și informative care lipsesc vis a vis de tematica în cauză, sau după cum puteți observa și dvs, tema este slab cercetată în manualele de istorie, și nu în ultimul rând factorul psihologic, iar aici o să îmi permit să spun că elevii claselor a IX-a nu au încă dezvoltată capacitatea de a analiza lucrurile real și într-o măsură multidimensională, or subiectul în cauză joacă un rol foarte pronunțat în conștiința identitară, națională, etnică a elevilor”, a declarat pentru AGORA doctorul în istorie Sergiu Suvac.

Mai mult, subiectul este abordat la sfârșit de an, lucru care nu este tocmai pozitiv. Unul din motive ar fi continuitatea temelor istorice, susține Dorin Garbuz, profesor de istorie a românilor și universală la Liceul Teoretic „Olimp” din satul Costești, raionul Ialoveni.

„Nici pe departe nu e corect ca e la sfârșit de an, da continuitatea istorica nu permite a fi discutata mai timpuriu, în caz contrar, nu ar înțelege problema transnistreană deloc, motivele pentru care sau luptat patrioții. trebuie de atins subiectele cu crearea RASSM, deportari, foamete, colectivizări, mișcări naționale în teritoriu, declarația de independență, după care sa fie pusa în discuție și aceasta problemă”, explică profesorul.

Școala oferă prea puține informații

„Copiii despre acest război nu prea cunosc multe detalii, decât doar ceea ce le spunem noi, profesorii, iar în unele situații - părinții (căci avem elevi ai căror părinți chiar au luptat în acest război din 1992), sau din anumite surse media”, susține profesorul Sergiu Suvac.

Acesta adaugă că în contextul situației regionale, profesorii sunt foarte atenți în ceea ce spun copiilor, căci căci particularitățile vârstei acestora  presupun un set de emoții diferite față de cele ale adulților, iar aici vrem să evidențiem sursele web care deseori sunt subiective și cu jumătăți de adevăruri, de aceea îi orientăm pe elevi în a aborda tema războiului din 1992, corect, etapizat, cu toate elementele cauzale, consecințe de scurtă și lungă durată și desigur impactul acestuia asupra țării.

De aceeași părere este și istoricul Sergiu Musteață, afirmând că absolvenții de școală prea puțin cunosc despre evenimentele din 1992, unii dintre ei nici nu știu despre război. 

„Chiar dacă au auzit, au cunoștințe foarte vagi, iar în acest context e delicat să discuți despre patriotism, când nu ai cunoștințele elementare”, a precizat Musteață. 

De cealaltă parte, profesorul de istorie, Garbuz Dorin, afirmă că deși copii cunosc cam puțin despre războiul de pe Nistru, dar își dau interesul în cadrul acestei teme.

„De regulă, știu că s-au luptat în regiunea Transnistriei, dar de motive, nu prea, uneori nici nu știu cu cine au luptat patrioții din R. Moldova... totuși la lecție își dau interes de subiect, se întreabă cum a fost posibilă rezistența în condițiile lipsei armamentului, sau unde au fost duse lupte, dacă cineva din sat a fost la război, se dau cu părerea referitor politica rusă etc”, a spus profesorul.

Ce cunosc copii despre Războiul de pe Nistru

Maxim Gurduz învață în anul I la un colegiu din capitală și cunoaște în linii generale mai multe lucruri despre războiul de pe Nistru, multe aflându-le de la părinții săi..

„Cunosc că după destrămarea Uniunii Sovietice, țara noastră dorea să scape de ruși pentru a se uni cu România. Desigur, rușii care erau pe teritoriul țării noastre, adică în regiunea transnistreană, nu puteau și nici nu doreau să plece. Totodată, ai noștri cereau plecarea lor, în acea perioadă apărând și faimosul slogan „cemodan, vokzal, Rossia”, așa că Țara noastră Republica Moldova au făcut un pas radical, au eliberat deținuții din pușcării și au atacat două instituții de învățământ, începând astfel războiul”, ne-a spus Maxim.

Acesta susține că tema Războiului de pe Nistru a fost studiată superficial în școală.

„Știu că tema asta am atins-o când am ajuns în clasa a IX-a și am studiat-o timp de două zile. De atunci nu am întâlnit acest conflict în alte cărți de istorie”, susține Maxim.

Arina Caraus a absolvit în urmă cu un an liceul. Tânăra ne-a spus că din școală își amintește cel mai bine temele ce țin de Holocaust sau cele două războaie mondiale.

„De asemenea, foarte mult am discutat despre deportările în Siberia, foametea organizată Holodomor, anexarea Basarabiei și formarea UE”, a spus Arina. 

Anastasia Suslov, elevă în clasa a XII-a, învață la un liceu din Bălți și ne-a spus că știe despre faptul că războiul de pe Nistru a început în martie 1992 și că a dus la consecințe grave pentru țara noastră. Totuși, eleva este de acord că sunt puține informații despre acest eveniment în școală.

„Azi la școală a fost o activitate dedicată celor 30 ani de la război și la ora de istorie a fost predat subiectul. Dar a fost sec, aș spune, e un subiect mult prea important de înțeles și cred că ar fi bine să se identifice resurse pentru a facilita ora mai interactiv, de exemplu să studiem prin intermediul la filmulețelor cu supraviețuitorii acestuia, opinii a diferitor experți. Vreau să zic că elevii trebuie să înțeleagă că acest eveniment a fost important pentru Republica Moldova și a dus consecințe grave”, ne-a spus Anastasia.

„E nevoie să se discute mai mult despre războiul de pe Nistru, despre Transnistria. Din ceea ce am observat eu, foarte puțini înțeleg ce e cu teritoriul dat la moment și ce impact această separare în stat”, a punctat eleva.

Războiul de pe Nistru este un conflict militar care a început în urmă cu 30 de ani, pe 2 martie 1992.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
„Vă vom organiza două Republici!” sau Războiul de pe Nistru – Primul test al Independenței noastre

„Vă vom organiza două Republici!” sau Războiul de pe Nistru – Primul test al Independenței noastre

„Ne-ați învățat că dragostea de țară nu se măsoară în cuvinte, ci în fapte”. Mesajul șefului IGP, la 30 de ani de la războiul de pe Nistru (VIDEO)

„Ne-ați învățat că dragostea de țară nu se măsoară în cuvinte, ci în fapte”. Mesajul șefului IGP, la 30 de ani de la războiul de pe Nistru (VIDEO)

Anul 2022 a fost declarat Anul Recunoștinței veteranilor de război, participanți la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova

Anul 2022 a fost declarat Anul Recunoștinței veteranilor de război, participanți la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova

Advertoriale
Igiena în școli: Produse recomandate pentru igienizarea instituțiilor de învățământ

Igiena în școli: Produse recomandate pentru igienizarea instituțiilor de învățământ

Te muți la casă nouă și plătești până la 45% din suma apartamentului după darea în exploatare (VIDEO)

Te muți la casă nouă și plătești până la 45% din suma apartamentului după darea în exploatare (VIDEO)

#CuPoftăDeDigitalizare. Serviciul E-PIN, preferat de peste 90 la sută dintre clienții Victoriabank

#CuPoftăDeDigitalizare. Serviciul E-PIN, preferat de peste 90 la sută dintre clienții Victoriabank

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.