Capital politic pe seama migranților sau incompetență? Criza refugiaților, agravată de erorile de comunicare admise de autorități

Ion Ceban își face capital politic pe seama crizei refugiaților, spun reprezentanții Guvernului, care au menționat că edilul capitalei nu colaborează cu Centrul unic de comandă. De partea cealaltă, reprezentanții Primăriei Chișinău acuză autoritățile centrale că pun toată povara pe seama capitalei, în care se atestă cel mai sporit flux de migranți din țară. În cele din urmă, din cauza erorilor de comunicare admise Guvern și Primărie, au de suferit oamenii care au fugit de urgia războiului din Ucraina.

Jurnalistul AGORA Alex Gurdila a fost în dimineața zilei de joi la centrul de triere de la MoldExpo, unde mai mulți refugiați se îmbulzeau, în dorința de a găsi un pat liber, de a se alimenta cu produse sau pentru a perfecta actele de ședere temporară. Marea majoritate a celor prezenți la centru sunt mame cu copii, care sunt nevoiți să vadă cu proprii ochi haosul provocat de criză.

„Primăria Chișinău nu știe care este diferența între centrul de triere și cel de plasament temporar a refugiaților. Două zile în urmă, Ion Ceban a adus oameni de la vamă cu autobuzele la MoldExpo, știind că acolo nu este loc, iar la centrul de triere de la Palanca sunt paturi libere și ei puteau fi plasați acolo. Primarul Capitalei nu colaborează cu Guvernul, dacă ar comunica cu Centrul de gestionare al crizei, probabil lucrul ar merge mai eficient. Edilul își face capital politic pe seama nefericirii unor refugiați veniți din Ucraina”, a spus pentru AGORA, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Anastasia Taburceanu.

La MoldExpo este câte un reprezentant de la Biroul Migrație și Azil, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Sănătății, care comunică Centrului de comandă care este situația. Potrivit reprezentanților Executivului, este de ajuns câte un angajat din partea acestor instituții. De partea cealaltă, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Chișinău, Natalia Ixari, a spus că Primăria Capitalei se așteaptă ca autoritățile centrale să vină la MoldExpo și să monitorizeze situația.

„Când ajung refugiații la MoldExpo, ei au nevoie de toate serviciile, nu doar de adăpost și hrană. Ei necesită să-și perfecteze actele. Unicele persoane din partea Guvernării care au asistat au fost cei de la Biroul Migrație și Azil și Ministerul de Externe. În rest, nu a venit nimeni să vadă care este situația și cum se gestionează. Noi ne-am pomenit ieri și cu un mort în scriu la MoldExpo. Oamenii vin de la vamă și știu doar despre acest centru”, a declarat Natalia Ixari.

Menționăm că în Centrul de triere MoldExpo refugiații sunt plasați pentru 72 de ore. Este vorba despre acei migranți care solicită cereri de azil. Ulterior, cetățenii străini sunt transportați în punctele de plasare. Miercuri, Guvernul a făcut o listă cu circa 40 de mii de locuri de cazare disponibile în toată țara, în Chișinău au fost deschise 67 de puncte de plasare temporară pentru migranți.

Însă, reprezentanții primăriei declară că vor discuta cu agenții economici, deținătorii de hoteluri, care să ofere cazare temporară, din motiv că taberele de odihnă, locații în care potrivit etapei a doua de gestionare a crizei trebuie să fie plasați migranții, nu sunt încălzite, temperatura din interior fiind precum și cea de afară. Mai mult, conducerea capitalei nu exclude că cetățenii străini ar putea fi plasați și în sălile de sport din instituțiile de învățământ din oraș.

La data de 2 martie, Ion Ceban a avertizat că dacă la ore târzii, va trebui să se certe cu autoritățile centrale pentru că nu sunt asigurate locuri noi de cazare, orice autobuz suplimentar care va veni la Chișinău, peste capacități și în lipsa ofertei de locuri de cazare, în instituțiile care sunt din subordinea Guvernului, va fi redirecționat la Guvern și Parlament.

La data de 27 februarie, Republica Moldova a intrat în etapa a doua de ajutor pentru refugiații ucraineni, când cetățenii țării vecine necesită suport pe termen mediu, cum ar fi servicii sociale, medicale, învățământ sau suport psihologic.

Tot atunci a fost creat Centrul Unic de Gestionare a Crizei, care coordonează eforturile mai largi pentru faza a doua și susținerea refugiaților pe termen mediu și lung. Este vorba despre oferirea serviciilor de alimentație, consiliere psihologică, haine, produse de primă necesitate, servicii consulare, etc.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim