Cum  și când se poate termina războiul? Cinci scenarii propuse de analiștii internaționali

Cum și când se poate termina războiul? Cinci scenarii propuse de analiștii internaționali

Odată cu vestea sumbră de începerea unui război într-un secol al progresului, oamenii de pe întreg globul pământesc au început să-și pună întrebări și să încerce să afle răspunsuri. Cel mai mult ne dorim cu toții să aflăm când toată această perioadă va rămâne în urmă. Jurnaliștii BBC au decis să facă un pas în spate și au încercat să analizeze modul în care ar putea evolua conflictul din Ucraina. Astfel, pe masă au fost puse câteva potențiale scenarii examinate de politicieni și de planificatorii militari. Deși, aparent, opțiunile multe dau o umbră de speranță, în realitatea cele mai multe dintre scenariile propuse nu par să fie prea pozitive. 

Război de scurtă durată

În acest scenariu, Rusia își intensifică operațiunile militare, aplică mai multe lovituri de artilerie și rachete în Ucraina. Forțele aeriene ruse – care au jucat până acum un rol discret – lansează lovituri aeriene devastatoare. Atacurile cibernetice masive se extind în Ucraina și vizează infrastructura națională -cheie. Sursele de energie și rețelele de comunicații sunt întrerupte. Mii de civili mor. În ciuda rezistenței curajoase, Kievul cade în câteva zile. Guvernul este înlocuit cu un regim marionetă pro-Moscova.

Președintele Zelenski fie este asasinat, fie fuge în vestul Ucrainei sau chiar peste Ocean, pentru a crea un guvern în exil. Președintele rus, Vladimir Putin declară victoria își retrage unele forțe și se retrage, dar nu fără a  menține un anumit control asupra regiunii. Mii de refugiați continuă să fugă spre vest. Ucraina se alătură Belarusului ca stat client al Moscovei.

Totodată, potrivit acestui scenariu, Vladimir Putin ar putea realiza schimbarea de regim la Kiev și sfârșitul integrării occidentale a Ucrainei.

Război de lungă durată

Unul dintre cele mai probabil scenarii. Forțele ruse se blochează fiind împiedicate de moralul scăzut și logistica slabă. Este posibil ca forțele ruse să aibă nevoie de mai mult timp pentru a securiza orașe precum Kievul. Urmează un asediu lung. Luptele încep să semene cu luptele lungi și brutale ținute de Rusia în anii 1990 pentru a ocupa și distruge capitala Ceceniei. Forțele defensive ale Ucrainei se transformă într-o insurgență eficientă, bine motivată și susținută de populațiile locale.

Occidentul continuă să furnizeze arme și muniție, iar după câțiva ani, poate cu o nouă conducere la Moscova, forțele ruse părăsesc Ucraina, la fel cum predecesorii lor au părăsit Afganistanul în 1989, după un deceniu în lupta cu insurgenții islamiști.

Război european

Este posibil ca acest război să se răspândească în afara granițelor Ucrainei? Președintele Putin ar putea încerca să recâștige mai multe părți din fostul imperiu al Rusiei prin trimiterea de trupe în fostele republici sovietice precum Moldova și Georgia, care nu fac parte din NATO. O altă ipoteză spune că Putin ar putea declara că livrările de arme occidentale către forțele ucrainene sunt un act de agresiune care justifică represaliile. El ar putea amenința că va trimite trupe în statele baltice - care sunt membre NATO - precum Lituania, pentru a stabili un coridor de uscat cu exclava rusă de coastă - Kaliningrad.

Acest lucru ar fi extrem de periculos și ar crește riscurile unui război cu NATO. Conform articolului 5 din Carta Alianței militare, un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor. Chiar și așa, Putin și-ar putea asuma riscul dacă ar simți că este singura modalitate de a se salva. În cazul în care militarii săi ar suferi înfrângeri în Ucraina, ar putea fi tentat să escaladeze în continuare. Liderul rus a demonstrat că este dispus să încalce normele internaționale de lungă durată. Aceeași logică poate fi aplicată utilizării armelor nucleare, spun experții internaționali, citați de BBC.

Soluție diplomatică

„Armele vorbesc acum, dar calea dialogului trebuie să rămână mereu deschisă”, a declarat secretarul general al ONU António Guterres. Se pare că dialogul continuă. Președintele Macron al Franței a vorbit cu președintele Putin la telefon. 

Diplomații spun că lucrurile sunt tensionate la Moscova. Mai ales în condițiile în care oficiali ruși și ucraineni s-au întâlnit pentru discuții la granița cu Belarus. Chiar dacă nu au fost înregistrate prea multe progrese, acceptând discuțiile, Putin pare să fi acceptat cel puțin posibilitatea unei încetări a focului.

Analiștii iau în considerare acest scenariu. Războiul merge prost pentru Rusia. Sancțiunile încep să tulbure Moscova. China intervine, punând presiune asupra Moscovei pentru a face compromisuri, avertizând că nu va cumpăra petrol și gaze rusești decât dacă nu va detensiona situația. Așa că Putin începe să caute o cale de ieșire.

Între timp, autoritățile ucrainene văd distrugerea continuă a țării lor și concluzionează că compromisul politic ar putea fi mai bun decât o pierdere atât de devastatoare de vieți omenești. Diplomații se angajează să încheie o înțelegere. Ucraina acceptă suveranitatea Rusiei asupra Crimeei și a unor părți din Donbas. La rândul său, Putin acceptă independența Ucrainei și dreptul acesteia de a aprofunda legăturile cu Europa.

Totuși, analiștii spun că acest scenariu este puțin probabil.

Putin-alungat

Și cum rămâne cu Vladimir Putin? Când și-a lansat invazia, a declarat: „Suntem pregătiți pentru orice rezultat”. Dar dacă acest rezultat ar fi pierderea puterii? Ar putea părea de neconceput. Totuși, lumea s-a schimbat în ultimele zile, iar asemenea ipoteze au devenit tot mai probabile.

Profesorul Sir Lawrence Freedman, profesor emerit de studii de război la Kings College, Londra, a scris săptămâna aceasta: „Este acum la fel de probabil ca la Moscova să se producă o schimbare de regim ca și la Kiev”.

Persistă amenințarea unei revoluții populare. Putin folosește forțele de securitate interne ale Rusiei pentru a suprima această opoziție. Dar acest îi determină pe membrii elitei militare, politice și economice a Rusiei să se întoarcă împotriva lui.

Occidentul precizează că, dacă Putin pleacă și este înlocuit de un lider mai moderat, atunci Rusia ar putea beneficia de  ridicarea unor sancțiuni și restabilirea relațiilor diplomatice normale.

Autorii menționează că aceste scenarii nu se exclud reciproc - unele dintre ele s-ar putea combina pentru a produce rezultate diferite. Dar indiferent de conjunctură, relația Rusiei cu lumea exterioară va fi diferită.

La 28 februarie, la granița belaruso-ucraineană, s-au purtat negocieri între reprezentanții Ucrainei și ai Federației Ruse. Partea ucraineană a cerut încetarea imediată a focului și retragerea trupelor de pe teritoriul Ucrainei. Negocierile au durat șase ore.

Ulterior, Biroul Președintelui Ucrainei a spus că prima rundă de negocieri a avut loc pentru a găsi un numitor comun, urmând o nouă întâlnire.

La 1 martie, președintele Volodimir Zelenski a declarat că „nu întrevede nimic concret” din prima rundă de negocieri între delegațiile Ucrainei și Federației Ruse. Șeful statului ucrainean a mai subliniat că Rusia ar trebui să înceteze să bombardeze orașele ucrainene până când vor începe negocierile semnificative pentru un regim de încetare a focului.

La 2 martie, deputatul  Iaroslav Jelezniak a spus că delegația rusă a ajuns deja la locul negocierilor din Beloveskaia Pușceia.  Ulterior s-a comunicat că locul întâlnirii va fi schimbat.

Reacții la acest articol
Spațiu rezervat vizitatorilor Agora.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.