În căutarea protecției pierdute: Care este diferența dintre statut de refugiat și azil în Republica Moldova (CARDURI)

În căutarea protecției pierdute: Care este diferența dintre statut de refugiat și azil în Republica Moldova (CARDURI)

De la începutul războiului din Ucraina, peste 400 de mii de cetățeni ucraineni au traversat teritoriul R. Moldova. O parte semnificativă a plecat în Europa, iar alții au solicitat azil. Nu oricine însă poate obține statutul de refugiat. În Republica Moldova, azilul este o instituție juridică prin intermediul căruia statul oferă străinului protecție, acordându-i statutul de refugiat, protecție umanitară, protecție temporară sau azil politic. Prin acest articol, AGORA te ajută să te distingi termenii juridici, să afli ce înseamnă azil și cum poate fi obținut în Republica Moldova.

Câte forme de protecție sunt în Republica Moldova?

În Republica Moldova se acordă patru forme de protecție:

Statutul de refugiat  - se recunoaște la solicitar, străinului care se află  în afara țării a cărei cetățenie o deține, din cauza unei temeri de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un anumit grup social sau opinie politică. Acesta se acordă pe o perioadă nedeterminată.

Actele de persecuţie pot lua forma: actelor de violenţă fizică şi psihică, inclusiv a celor de violenţă sexuală; măsurilor legale, administrative, poliţieneşti şi/sau judiciare care sunt discriminatorii sau care sunt aplicate într-o manieră discriminatorie; acuzării sau pedepsei discriminatorii sau disproporţionate; imposibilităţii rejudecării ca urmare a unei pedepse discriminatorii sau disproporţionate; acuzării sau pedepsirii ca urmare a refuzului de îndeplinire a serviciului militar în caz de conflict, atunci când îndeplinirea serviciului militar ar presupune săvârşirea de infracţiuni sau de acte care cad sub incidenţa clauzelor de excludere prevăzute de lege; actelor sau abuzurilor de discriminare specifice sexelor, precum şi actelor sau abuzurilor de discriminare specific privind minorii.

Protecţia umanitară - se acordă străinului care nu îndeplineşte condiţiile pentru recunoaşterea statutului de refugiat, dar care, la întoarcere în ţara de origine, există motive de a fi expus unui risc din cauza căruia nu poate sau nu doreşte să obţină protecţia acelei ţări. 

Prin risc serios se înţelege existența a unei din următoarele situaţii: condamnarea la pedeapsă capitală sau existenţa pericolului execuţiei; tortura sau tratamentele ori pedepsele inumane sau degradante aplicate solicitantului în ţara sa de origine; ameninţarea gravă şi individuală la viaţa sau la integritatea corporală a unui civil din motive de violenţă generalizată în situaţii de conflict armat internaţional sau intern.

Protecția umanitară se acordă pe o perioadă de un an. La expirarea termenului de 1 an, dosarul său se reexaminează pentru stabilirea circumstanțelor ce au stat la baza acordării formei de protecție. 

Protecţia temporară - este protecţie cu caracter excepţional, menită să asigure, în cazul unui aflux masiv şi spontan de persoane strămutate care nu se pot întoarce în ţara de origine, protecţie imediată şi temporară unor astfel de persoane, dacă există riscul ca sistemul de azil să nu poată procesa acest aflux fără efecte adverse pentru funcţionarea sa eficientă.

Protecţia temporară se acordă pe o perioadă de un an. În cazul în care motivele de protecţie temporară persistă, durata protecţiei temporare poate fi prelungită cu șase luni, pentru maximum un an, dar care să nu depășească doi ani.

Azilul politic – se acordă în cazuri excepţionale, persoanelor care au deţinut funcţii politice, diplomatice sau de interes public în alte state sau în organisme internaţionale, persoanelor care au demonstrat un deosebit ataşament, respect şi interes pentru Republica Moldova, și altor personalităţi marcante, care sunt persecutate în ţara de origine.

Condiţiile, regulile şi temeiurile de acordare a azilului politic sunt stabilite prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova. Persoanele cărora li s-a acordat azil politic se bucură de aceleași drepturi ca și refugiații. 

Cine poate solicita azil?

Solicitarea azilului poate fi făcută de orice cetățean străin sau apatrid. Cererea poate fi depusă de persoană imediat ce s-a prezentat la punctul de trecere a frontierei de stat, dacă în ţara de origine a străinului cu drept de şedere în Republica Moldova au survenit evenimente care îl determină să ceară protecţie sau imediat ce a intrat  pe teritoriul Republicii Moldova. Aceasta se depune personal de către solicitant.

  • Nu se admit cererile de azil depuse în afara teritoriului Republicii Moldova; 
  • Nu se admit cererile de azil colective; 
  • Dacă minorul este neînsoţit, cererea de azil se depune de reprezentantul lui legal;
  • În cazul persoanei lipsite de discernământ, cererea de azil se depune de tutorele sau de curatorul acestuia, după numirea lui; 
  • În cazul în care solicitantul nu ştie să scrie, funcţionarul care primeşte cererea completează cererea potrivit declaraţiei orale a solicitantului, după care aceasta urmează să fie semnată de solicitant, funcţionar şi interpret.
  • Dacă persoana nu poate semna, se aplică amprenta lui digitală; solicitanţii de azil nu vor fi sancţionaţi pentru intrare sau şedere ilegală pe teritoriul Republicii Moldova.

Unde se depune cererea de azil?

Cererea de azil poate fi depusă la:

  • direcţia refugiaţi a Biroului migrație și azil;  Poliția de frontieră;  
  • secțiile de poliţie;  
  • structurile Departamentului Instituţiilor Penitenciare al Ministerului Justiţiei sau subdiviziunile de detenţie provizorie din cadrul instituțiilor de drept;
  • în cazul cererilor de azil politic, la Aparatul Președintelui Republicii Moldova, adresată direct Președintelui Republicii Moldova.

Legea Republicii Moldova prevede că nici un solicitant de azil nu va fi expulzat sau returnat de la frontieră ori de pe teritoriul Republicii Moldova. Nici un beneficiar al unei forme de protecţie nu poate fi returnat sau expulzat într-o ţară ori în teritoriu unde ar putea exista o ameninţare a vieţii sau a libertăţii lui.

Cetățenii străini au dreptul la un loc de muncă oficial în Moldova?

Comisia pentru Situații Excepționale a emis Dispoziția nr. 4 din 1 martie 2022 prin care a decis că cetățenii ucraineni vor avea dreptul de a munci pe teritoriul Republicii Moldova fără obținerea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă.

Angajarea acestora se va face pe perioada stării de urgență în baza contractului individual de muncă cu durată determinată și în baza numărului de identitate atribuit cetățenilor ucraineni la trecerea frontierei și/sau la solicitare de către centrele multifuncționale ale Agenției Servicii Publice, a copiei actului de identitate.

Angajatorul va notifica Agenția Națională de Ocupare a Forței Muncă în termen de 5 zile de la data angajării.
Refugiații vor putea mai ușor să-și deschidă conturi bancare în băncile din Moldova. Totodată, băncile comerciale vor aplica măsuri de precauție simplificată – până la 10.000 de euro per client.

Procedura și eliberarea cererii

Înainte de emiterea unei decizii privind cererea de azil, solicitantului de azil i se dă posibilitatea de a susține un interviu în maxim 21 de zile pentru a stabili condițiile de acordare a unei forme de protecție prevăzute de legislația în vigoare a Republicii Moldova.

În final, se emite decizia argumentată de fapt și de drept privind cererea de azil a solicitantului cu indicarea tipului. Aceasta se eliberează de către Direcția refugiați din cadrul Biroului migrație și azil. În cazul cererilor de azil politic, decizia o ia Comisia pentru problemele cetăţeniei şi acordării azilului politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. 

Cadrul normativ în domeniul azilului a fost elaborat în concordanță cu prevederile Convenției de la Geneva din 1951 cu privire la statutul refugiaților.  

Drepturile de care beneficiază refugiații

Refugiații, pe lângă drepturi pe care le au cetățenii străini sau apatrizi, pot rămâne în Republica și să obțină documentele corespunzătoare pentru confirmarea identității și pentru trecerea frontierei.

Ei îți pot alege locul de reședință și de a circula liber în condițiile stabilite de legislație pentru străini, pot fi angajați și să primească salariu și beneficii ce decurg din activitățile desfășurate, precum și de asigurări sociale, în condițiile legii. Mai mult, beneficiază,  în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, de aceleași drepturi ca și cetățenii Republicii Moldova în condițiile stabilite de legislația în vigoare;

Aceștia nu sunt excluși de la învățământul primar în condițiile stabilite de lege pentru cetățenii Republicii Moldova, precum și celelalte forme de învățământ în condițiile stabilite de lege pentru cetățenii străini; 

Refugiații beneficiază de un tratament identic cu cel acordat cetățenilor Republicii Moldova în ceea ce privește libertatea de a practica propria religie și de a da educație religioasă copiilor și au acces liber la instanțele de judecată și la asistență administrativă;

Beneficiarii de protecţie pot solicita un ajutor bănesc pentru o perioadă de șase luni, în limitele disponibilităţilor financiare ale statului, dacă, din motive obiective, aceştia sunt lipsiţi de mijloace de existenţă. Modul şi condiţiile de acordare a ajutorului bănesc sunt stabilite de Guvern.

Pe lângă drepturi, refugiații au și obligații.  Beneficiarul de protecţie este obligat să cunoască şi să respecte Constituţia Republicii Moldova, prevederile prezentei legi şi ale altor acte normative.

Totodată, aceștia trebuie să aibă un comportament corect şi civilizat, să respecte regulile stabilite de autorităţile competente în domeniul azilului şi să răspundă la solicitările acestora.

Cereri de azil, în contextul războiului din Ucraina

Începând cu 24 septembrie, ziua declanșării războiului în Ucraina, pe teritoriul Republicii Moldova au intrat peste 239 de mii de cetățeni ucraineni, iar pe sensul de ieșire - peste 163 de mii.

Vezi și aceste știri
De la începutul războiului, peste 1,4 mii de cetățeni ucraineni au solicitat azil

De la începutul războiului, peste 1,4 mii de cetățeni ucraineni au solicitat azil

Solicitări de azil simplificate și centre de plasament pentru refugiați. Cele 13 măsuri adoptate pe perioada stării de urgență

Solicitări de azil simplificate și centre de plasament pentru refugiați. Cele 13 măsuri adoptate pe perioada stării de urgență

Peste 4.000 de ucraineni au intrat în Moldova în prima zi de război. 108 cetățeni din țara vecină au cerut azil

Peste 4.000 de ucraineni au intrat în Moldova în prima zi de război. 108 cetățeni din țara vecină au cerut azil

Advertoriale
Fă-ți ghiozdanul pentru școală cu METRO! Rechizitele care îți vor face învățatul mai plăcut (FOTO)

Fă-ți ghiozdanul pentru școală cu METRO! Rechizitele care îți vor face învățatul mai plăcut (FOTO)

Maib a inaugurat „maib Academy”, un centru inovativ de instruiri pentru angajați

Maib a inaugurat „maib Academy”, un centru inovativ de instruiri pentru angajați

Î.S. MOLDATSA recrutează. Află cum poți să devii Controlor de Trafic Aerian Stagiar

Î.S. MOLDATSA recrutează. Află cum poți să devii Controlor de Trafic Aerian Stagiar

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
CUPRINS
  1. Câte forme de protecție sunt în Republica Moldova?
  2. Cine poate solicita azil?
  3. Unde se depune cererea de azil?
  4. Cetățenii străini au dreptul la un loc de muncă oficial în Moldova?
  5. Procedura și eliberarea cererii
  6. Drepturile de care beneficiază refugiații
  7. Cereri de azil, în contextul războiului din Ucraina
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.