SINTEZĂ: Consecințele economice ale invaziei ruse în Ucraina, discutate în presa internațională. În ce context e pomenită R. Moldova

SINTEZĂ: Consecințele economice ale invaziei ruse în Ucraina, discutate în presa internațională. În ce context e pomenită R. Moldova
FOTO: Al Jazeera

S-a mai scurs o săptămână de război dintre Rusia și Ucraina, care a rămas cap de afiș și în presa internațională. Publicațiile din Vest au scris despre impactul economic al conflictului, alternative energetice, sprijin umanitar. În același timp, presa afiliată liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, a titrat despre dialogurile purtate de Putin cu Turcia și China, precum și despre potențiale colaborări. Printre toate aceste articole și-a găsit loc și R. Moldova, pomenită drept „exemplu de ospitalitate”. Vedeți mai multe detalii în sinteza de mai jos, realizată de Fundația „Noroc Olanda”.

Agenția olandeză de presă Trouw.nl a pus în evidență impactul economic pe care îl poate avea războiul din Ucraina asupra Europei. Conform redacției, comerțul mondial a fost afectat puternic de război și de sancțiunile împotriva Rusiei, iar la acest declin se alătură și explozia prețurilor pentru petrol și gaze. Prețurile de consum au crescut în ritm record în ultimele luni, în februarie viața în zona euro devenind cu 5.8% mai scumpă comparativ cu datele de acum un an. Conform economistului monetar Carsten Brzeski, „ne-am putea îndrepta spre o recesiune”, iar consumatorii vor suferi mult în urma acestei schimbări, care va fi observată nu doar în plata facturilor, dar și în domeniul alimentar. Totuși, autorii informează că probabil, prețurile se vor stabiliza curând, pentru că o astfel de creștere nu poate dura la nesfârșit.

În același timp publicația Tagesschau anunță că Olaf Scholz, Cancelarul Germaniei, nu vede nici o posibilitate pe termen scurt de a renunța la importul de energie din Rusia. Conform acestuia, aprovizionarea cu energie a fost exclusă intenționat din lista de sancțiuni înaintată Rusiei, deoarece în prezent nu există alte opțiuni pentru aprovizionarea Europei cu energia necesară pentru producerea căldurii, pentru mobilitate și alimentare, pentru producerea energiei electrice și pentru necesitățile industriei. Guvernul federal German colaborează cu Uniunea Europeană de luni de zile pentru a căuta alternative la energia rusă, însă conform Cancelarului, „acest lucru nu se va întâmpla peste noapte”. Între timp, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat deja că se pregătește o propunere rapidă pentru identificarea surselor alternative de energie de la furnizori de încredere din afara Rusiei. Aceasta informează că accentul va fi pus pe gazul natural lichefiat (GNL) și pe gazele transportate prin conducte, întrucât infrastructura necesară în acest sens ar putea fi utilizată în viitor și în cazul hidrogenului ecologic.

Grupul de susținere al lui Johnson, Rutte și Trudeau

Publicația The Independent ne informează că la conferința de presă între premierul britanic Boris Johnson, premierul olandez Mark Rutte și premierul canadian Justin Trudeau, au anunțat despre noul grup de susținere format de cele trei țări, numit „Grup Internațional de Sprijin pentru Ucraina”, care va coordona eforturile comunității internaționale de a oferi asistență pe termen lung Ucrainei. În discursul comun, aceștia au afirmat că acesta este momentul ca prietenii Ucrainei să creeze o coaliție de sprijin umanitar, economic și militar defensiv pentru a se asigura că Putin eșuează. În comunicatul de presă al premierului britanic s-a specificat că un ajutor suplimentar de 175 de milioane de lire sterline va fi oferit pentru Ucraina - din care 100 de milioane vor fi furnizați direct guvernului ucrainean. Acest lucru aduce sprijinul total al Regatului Unit anunțat în timpul acestei crize la aproximativ 400 de milioane de lire sterline. Publicația olandeză NRC.nl a adăugăt că premierul olandez Rutte a lăudat angajamentul și rezistența poporului ucrainean și a președintelui Zelenski. El a subliniat că agresiunea Rusiei continuă între timp. „Avem de-a face cu un agresor care trece noi granițe. Cetățeni, obiective cetățenești și chiar o centrală nucleară. Știm că folosește bombe cu dispersie", a spus Rutte. Potrivit premierului, este important să documentăm totul pentru ca cei responsabili pentru crimele de război din Ucraina să poată fi urmăriți penal.

La discuții cu angajatele Aeroflot

Cu doar două zile înainte de conferința de presă a celor trei miniștri, BBC News în limba rusă raporta cum, în cadrul unei întâlniri cu femeile-pilot și stewardese ale companiilor aeriene rusești, Președintele Federației Ruse a dedicat timp comentariilor privind situația referitoare la conflictul armat din Ucraina. În special, el a menționat că statele care impun o interdicție de zbor asupra Ucrainei vor fi considerate ca participant în conflict și creează amenințări militarilor ruși. Această afirmație se referă la cererea pe care a făcut-o săptămâna trecută Președintele ucrainean Zelenski către statele NATO și aliaților occidentali, de a impune o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei. Totodată, Președintele rus Vladimir Putin a mai declarat că conducerea de astăzi de la Kiev trebuie să înțeleagă, dacă va continua în această direcție, viitorul statalității ucrainene va fi pus sub semnul întrebării. Din videoul întrevederii plasat pe Youtube, extragem ad verbatim cuvintele lui Putin: „Cei care nu vor să înțeleagă acest lucru, în special cei care se află în conducerea actuală, trebuie să înțeleagă că, dacă continuă să facă ceea ce fac, pun sub semnul întrebării viitorul statalității ucrainene. Iar dacă se va întâmpla acest lucru, va fi în întregime pe conștiința lor.”

Putin, de vorbă cu Erdogan și oficiali chinezi

Între timp Putin a purtat discuții cu Israel, Franța, dar și cu Turcia și China. Potrivit sursei mass-media rusești Vesti.ru, a avut loc o discuție telefonică între președinții Rusiei și Turciei, care a durat aproximativ o oră. În pofida sancțiunilor impuse Rusiei de către statele din Vest, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a declarat că rubla rusă ar putea fi folosită în comerț. Potrivit rapoartelor sale, Erdogan i-a spus lui Vladimir Putin că Turcia și Rusia ar putea folosi „dolarul, euro, rubla, aurul și yuanul în comerț”.

Confirm RIA Novosti, liderul rus va ordona expedierea a 30 de nave care transportă ulei de floarea-soarelui și grâu și care se află în Marea Azov. La fel, în timpul acestei conversații, Vladimir Putin l-a informat pe omologul său turc despre principalele scopuri ale așa-numitei „operațiuni militare speciale”. De asemenea Agenția rusă de presă RIA anunță că a avut loc conferința de presă anuală dintre Rusia și China în care Ministrul de Externe chinez Wang Yi s-a expus asupra relațiilor ruso-chineze. Acesta a subliniat că relațiile ruso-chineze sunt independente și autonome, nu tolerează interferențe și provocări din exterior. Ministrul chinez Wang a menționat că Rusia și China vor continua să dezvolte relațiile, indiferent de orice evoluții internaționale.

„Indiferent cât de amenințătoare ar fi situația internațională, China și Rusia își vor menține hotărârea strategică și vor continua să avanseze relația de parteneriat și cooperare strategică în noua eră”, a declarat ministrul. Comentatorii politici de la publicația New York Times explică relațiile ruso-chineze astfel: înainte și la scurt timp după invazie, Beijingul a părut înțelegător față de cerințele de securitate ale Moscovei, batjocorind avertismentele occidentale de război și acuzând Statele Unite că instigă Rusia. În ultimele două săptămâni însă, China a încercat să se îndepărteze ușor de Rusia. Și-a înmuiat tonul, exprimând durerea pentru victimele civile. S-a prezentat ca un partid imparțial, cerând discuții de pace și încetarea războiului cât mai curând posibil. New York Times reamintește că un raport al serviciilor secrete occidentale a concluzionat că oficialii chinezi le-au spus omologilor ruși la începutul lunii februarie să nu invadeze Ucraina înainte de sfârșitul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, deși nu era clar dacă Putin i-a spus direct lui Xi vreun plan. Oficialii chinezi au respins afirmația conform căreia Beijingul ar fi avut avertisment în prealabil drept „știri false pur”.

Washington VS oligarhii ruși

Analiștii de la Politico informează că războiul lui Vladimir Putin în Ucraina a încurajat cauza anticorupție la Washington. Parlamentarii de stânga și dreapta și-au unit eforturile pentru a cere măsuri drastice împotriva oligarhilor apropiați liderului rus, care își ascund multe dintre active în Occident. Administrația președintelui Biden și aliații săi din Europa se conformează cererilor, instituind sancțiuni împotriva mai multor magnați ruși și lansând grupuri de lucru pentru a urmări oligarhii ruși, un exemplu elocvent fiind grupul condus de Departamentul de Justiție al SUA cu numele „KleptoCapture”. Conform articolului, Biden și consilierii săi au pregătit de mult timp terenul pentru acest moment, Președintele declarând încă înainte de a ocupa această poziție intențiile sale de a lupta cu corupția transnațională, pe care o percepe ca o amenințare directă la adresa democrației. Cu toate astea, activiștii anticorupție spun că instituțiile guvernamentale n-ar trebui să se oprească la doar elita coruptă a Rusiei, mai anunță publicația.

Funcționari corupți și predica Patriarhului

Iar Vesti.ru informează despre decizia Președintelui Vladimir Putin care a semnat o lege care definește procedura de confiscare a banilor din conturile oficialilor corupți. Conform legii, dacă în timpul unei inspecții a declarației de venituri și proprietăți a unui funcționar, se primesc informații conform cărora conturile funcționarului, ale soțului/soției și ale copiilor minori au primit sume de bani care depășesc venitul total al acestora în ultimii trei ani, funcționarul va trebui să furnizeze informații care să confirme că banii au fost primiți în mod legal. Legea stabilește o procedură prin care parchetul poate verifica exactitatea informațiilor din declarație.

Presa rusească de asemenea pune în evidență poziția bisericii ortodoxe ruse cu privire la războiul din Ucraina. Radio Ozodlik relatează că Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse Kirill, într-o predică rostită la Catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova pe 6 martie, ziua în care creștinii ortodocși sărbătoresc Duminica Iertării, a vorbit despre conflictul militar din Ucraina. Patriarhul a spus că situația actuală, pe care a numit-o „practic începutul unei acțiuni militare”, se datorează faptului că anumite forțe încearcă de opt ani să distrugă ceea ce există în Donbas, făcând referire la guvernare de la Kiev. De asemenea, Patriarhul a adăugat că ortodocșii „nu pot să nu fie” alături de frații lor din Donbass și i-a îndemnat să se roage împreună pentru pace, menționând din nou Donbas și nu Ucraina.

Moldova, „un exemplu de ospitalitate”

Tot mai des presa internațională vorbește despre Moldova. Agenția italiană de presă, ANSA, a dedicat un reportaj suportului acordat de către Republica Moldova refugiaților din Ucraina, descriindu-l drept „un exemplu de ospitalitate în aceste zile negre”. „Peste 200,000 de refugiați au intrat în Republica Moldova de la începutul conflictului. De departe, cel mai mare număr de refugiați ucraineni per capita: aproape 4000 la 100.000 de locuitori, comparativ cu 1700 în Polonia, se mai specifica in reportaj”. Totodată, New York Times relatează despre faptul că moldovenii se tem că Transnistria ar putea fi următoarea țintă după Ucraina. Publicația constată că fostele republici sovietice din întreaga Europă de Est se întreabă unde se va opri Putin. „Invazia rusă din Ucraina a spulberat ipotezele despre ordinea instalată în urma Războiului Rece, oferind dovezi clare că președintele Putin vede granițele Europei ca fiind deschise pentru a fi redesenate cu forța”, se mai arată în materialul New York Times. Ziarul american mai face trimitere și la declarațiile unui oficial moldovean, potrivit căruia: Indiferent de ceea ce se întâmplă în Ucraina, Rusia ar putea încerca în continuare să păstreze status-quo-ul în Transnistria. O Transnistrie care rămâne parte a Moldovei ar putea fi mai utilă Rusiei, deoarece ar continua să complice orice aspirație a Moldovei de a se integra în Occident.

 

Acest material este realizat de Fundația Noroc Olanda și distribuit partenerilor săi media.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Trei zile - termenul pe care l-a oferit primarul capitalei serviciilor municipale, pentru a înlătura consecințele ploii

Trei zile - termenul pe care l-a oferit primarul capitalei serviciilor municipale, pentru a înlătura consecințele ploii

Urmările precipitațiilor abundente: Zeci de copaci doborâți și localități fără curent electric

Urmările precipitațiilor abundente: Zeci de copaci doborâți și localități fără curent electric

Andrei Spînu, către Ion Ceban: „Ploaia arată cât de prost gestionezi acest oraș”. Reacția purtătoarei de cuvânt a edilului capitalei

Andrei Spînu, către Ion Ceban: „Ploaia arată cât de prost gestionezi acest oraș”. Reacția purtătoarei de cuvânt a edilului capitalei

Advertoriale
Maib raportează primele rezultate ale transformării băncii în Agile WoW

Maib raportează primele rezultate ale transformării băncii în Agile WoW

Victoriabank își lansează Strategia de dezvoltare pentru următorii trei ani (VIDEO)

Victoriabank își lansează Strategia de dezvoltare pentru următorii trei ani (VIDEO)

Igiena în școli: Produse recomandate pentru igienizarea instituțiilor de învățământ

Igiena în școli: Produse recomandate pentru igienizarea instituțiilor de învățământ

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
    Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
  • DESCIFRAT: 12 ani pe calea digitalizării serviciilor publice sau cât de utilizate sunt tehnologiile informaționale în relația cetățean - Guvern
  • Copiii știu mai bine: De ce Moldova nu are mare? „Ne-a fost furată” sau „S-a scurs prin găurile lăsate de tancuri”
  • DESCIFRAT| Alertele cu bombă - ecuații cibernetice cu multe necunoscute sau slăbiciunea sistemului? (VIDEO)
  • Hike cu mine! Unde? La Seliște, să vezi un fag de 300 de ani și să afli cum un slovac a venit în Moldova și s-a apucat să ne dezvolte turismul (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Consecințele ploii: Copaci doborâți la pământ, mașini strivite, subsoluri pline cu apă și transport public blocat (FOTO/VIDEO)
  • 2
    Urmărirea penală în dosarul „Energocom” - finalizată. Dodon, învinuit că a depășit atribuțiile de serviciu în interesul unor persoane din anturajul lui Plahotniuc
  • 3
    Plouă cu găleata în Chișinău: Străzile capitalei s-au transformat în adevărate râuri (VIDEO)
  • 4
    Ultima oră! România a donat R. Moldova peste un milion de pastile de iodură de potasiu. Cum vor fi distribuite
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.