„Ori închizi - ori supraviețuiești”. Cum fac business pe timp de război companiile care importau materia primă din Ucraina
Războiul din Ucraina ar putea pune pe brânci economia țării noastre. Cel puțin așa susțin antreprenorii, care în aceste zile sunt nevoiți să-și revizuiască, în cel mai bun caz, business-planul, iar multe companii deja sunt nevoite să-și sisteze activitatea din cauza faptului că nu se mai pot aproviziona cu materia primă, care era achiziționată din țara vecină. În timp de Ministerul Economiei oferă garanții că produsele pot fi substituite cu materie importată din alte regiuni, în special din UE, mai mulți oameni de afaceri afirmă că acest fapt ar crește suma investițiilor, cheltuielile fiind destul de ridicate.
・
„Autoritățile pun accent pe refugiați, iar businessul se duce la pământ”.
Călin Harti deține o companie ce produce cutii din carton și comercializează hârtie importată în mare parte din Ucraina. Omul de afaceri susține că urmează să găsească furnizori în Polonia, Turcia sau Bulgaria, însă acest lucru va genera scumpiri.
„Furnizori noi înseamnă și prețuri noi. Se scumpește ambalajul, se scumpește produsul în sine, se scumpesc serviciile de transport. Are loc o scumpire în lanț care nu poate fi evitată”, conchide omul de afaceri. La fel, Călin Harti notează că firmele ce lucrează cu hârtia și cartonul sunt legate direct de alte companii care nu activează în această perioadă.
„Avem clienți care produc biscuiți, acum nu mai au capacitate de producție pentru că lipsesc unele ingrediente ce erau cumpărate din Ucraina, dacă ei nu au capacitate de producție nu au nici capacitate de plată și ne aflăm într-un cerc vicios”, mai adaugă antreprenorul.
Alexandru Borsci, directorul comercial al unei tipografii, confirmă problemele apărute cu hârtia.
„Noi mai avem stocuri, dar pe viitor nu cunoaștem ce va fi. La moment, ca și la începutul pandemiei de coronavirus, ori închizi ori supravieţuieşti. Antreprenorii ce se aprovizionau cu materie primă din Ucraina la moment nu fac afaceri, dar mentenanță”, susține Alexandru Borsci.
Se înregistrează probleme și în alte domenii. Dumitru Ursu, reprezentantul unei companii care produce tâmplărie PVC a declarat pentru AGORA că, firma cumpăra o parte din materia primă din orașele Mariupol și Zaporojie, aflate în Ucraina, iar acum ar urma să procure produse din România, Bulgaria și Germania, fapt care ar crește considerabil cheltuielile de transport. O altă problemă a companiei este scăderea considerabilă a vânzărilor. Moldovenii evită se cumpere sau să investească în tâmplărie PVC, iar instabilitatea din zonă își spune cuvântul, oamenii neavând siguranța zilei de mâine.
„Autoritățile pun accent pe refugiați, iar businessul se duce la pământ, au uitat cu totul de antreprenori moldoveni, puși la grea încercare, multe companii deja își sistează activitatea pentru că nu au posibilitatea să cumpere produse din UE, asta mai înseamnă și costuri suplimentare. Eu cred că abia peste o lună, când se vor termina toate stocurile, vom simți cu adevărat această criză”, susține Dumitru Ursu.
Nici producătorii de mobilă nu o duc prea bine. Anatol Midoni, reprezentantul unei companii ce produce mobilă, a declarat pentru AGORA că firma folosea cherestea, materiale laminate și mecanisme pentru asamblare produse în Ucraina, iar acum vor încerca să se orienteze spre altă piață, însă acest lucru va aduce cu sine scumpiri considerabile ale mobilei.
Această criză a afectat și transportatorii. Dumitru Copancian deține o companie de transport, iar din cauza că mai multe firme cu care avea contracte și-au sistat activitatea și businessul său înregistrează pierderi.
„De când a început războiul mai multe companii cu care lucram nu mai activează. Unele nu au materie primă, altele anumite piese cheie, respectiv și noi nu avem de lucru. Pe lângă prețul enorm la motorină, acum ne-am ales cu încă o problemă serioasă”, menționează Dumitru Copancian.
Nu sunt scutiți de probleme nici cei care prestează servicii online. Am discutat și cu reprezentanții unei companie care se ocupă cu administrarea site-urilor unei rețele de magazine online de produse cosmetice și parfumerie, prezente pe piața europeană. Ținând cont de faptul că rețeaua de magazine are departamentele administrative și unul dintre cele mai mari depozite în Kiev, ca urmare a situației actuale din Ucraina, aceasta trece printr-o criză fără precedent. Mai mult, unul din depozite a avut de suferit în urma bombardamentelor, iar staff-ul administrativ nu are acces la rețeaua de internet și telefonie. Astfel, compania a fost nevoită să reducă considerabil numărul angajaților, nefiind în stare să acopere cheltuielile și achitarea salariilor. Pentru moment, unica soluție pentru evitarea falimentului total a fost suspendarea temporară a contractelor a 50% din numărul total de angajați.
Întreprinderile Mici și Mijlocii - cele mai fragile
Directoarea Alianței Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova, Liliana Busuioc, a declarat pentru AGORA că acest sector este unul dintre cele mai vulnerabile.
„Businessurile mici angajează 60% din forța de muncă din economie, iar după doi ani de criză pandemică, în care întreprinderile abia au făcut față, multe dintre ele nu au supraviețuit. Începutul anului 2022 părea promițător, cu toate că luna ianuarie și februarie, din punct de vedere statistic, sunt cele mai slabe luni din an la volumul vânzărilor, dar iată că în luna martie ne-am pomenit cu o criză fără precedent pentru toți”, susține Liliana Busuioc.
Fiind conștienți de impactul pe care îl poate avea această criză asupra antreprenorilor, dar și asupra angajaților acestora, Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova a lansat dialogul cu membrii comunității, iar ulterior va veni cu mai multe propuneri pentru autoritățile Republicii Moldova.
„Am întrebat antreprenorii care este impactul asupra lor, la ce criză se așteaptă, la ce probleme și consecințe. Am lansat un formular pentru a documenta provocările companiilor din diferite industrii. Acum analizăm datele colectate și suntem gata să venim cu o scrisoare în care vom prezenta care este impactul acestei crize asupra businessului, la ce consecințe se așteaptă antreprenorii și potențiale soluții pe care le propunem și credem că autoritățile trebuie să le întreprindă pentru a evita un colaps economic total și eu exod de oameni din țară”, a mai adăugat Liliana Busuioc.
Cum ar putea fi remediată situația?
Directorul executiv Expert-Grup, Adrian Lupușor, susține că antreprenorii se confruntă cu un șoc major pentru lanțul de producere, iar pentru a menține activitatea acestor companii este nevoie acum de libertate maximă antreprenorială.
„Statul poate asigura acestor companii simplificarea procedurilor de vămuire, ar fi binevenit ca guvernul să pună moratoriu pe controale, cel puțin în perioada asta atât de incertă, să asigure anumite vacanțe fiscale. Antreprenorii trebuie să restructureze lanțul de aprovizionare, să se axeze spre altă piață, cum ar fi cea europeană, chiar dacă asta ar însemna mai mult timp și, mai ales, mai mulți bani”, mai menționează directorul executiv Expert-Grup pentru AGORA.
Cu soluții ar putea să vină și băncile creditoare, care ar veni în întâmpinarea antreprenorilor. Astfel, companiile care au credite ar putea să beneficieze de o vacanță de la plata dobânzilor, sau, eventual, aceste credite să fie revăzute sau renegociate.
Ministerul Economiei: Produsele pot fi substituite cu materii importate din alte regiuni
„Produsele pot fi substituite cu produse importate din alte regiuni, în special din UE. Guvernul deja a aprobat eliminarea obligativității certificării de către ANSA a produselor certificate în UE”, au declarat pentru AGORA reprezentanții Ministerului Economiei.
O altă măsură luată de Ministerul Economiei este sporirea producerii locale. Pentru a facilita finanțarea investițiilor, Organizația pentru dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) deja a eliminat comisionul de garantare a creditelor și a majorat plafonul de garantare a produselor până la 80%.
Pe partea de export, impactul asupra ÎMM este nesemnificativ, valoarea totală a exportului în Ucraina constituind 3% în 2021. Pentru reorientarea pe alte piețe, ODIMM pune la dispoziția antreprenorilor o serie de programe de internaționalizare. O bună parte din ÎMM deja exportă pe piață UE și aici Camera de Comerț și Industrie (CCI) poate oferi asistență necesară.
Potrivit Ministerului Economiei, importul din Ucraina reprezintă circa 9% din totalul importului realizat de Republica Moldova. În topul produselor importate din Ucraina sunt lemnul, țigările, cablurile, ape minerale, bare și tije de oțel, carne de pasăre, medicamente, unt. Pentru a evita lipsa unor astfel de produse, Guvernul poartă discuții cu Uniunea Europeană, dau asigurări autoritățile.
„UE este dispusă să compenseze în totalitate categoriile de produse importate din Ucraina, în special cele agro-alimentare și medicamentele. Cât privește exportul în Ucraina, acesta este de circa 3%”, conchid reprezentanții Ministerului Economiei.