SINTEZĂ: Numărul de refugiați ucraineni poate crește până la 4 milioane, criza foamei - tot mai aproape, în schimb rușii cred tot mai mult în război

SINTEZĂ: Numărul de refugiați ucraineni poate crește până la 4 milioane, criza foamei - tot mai aproape, în schimb rușii cred tot mai mult în război
FOTO: Nikolay Doychinov/AFP via Getty Images

Criza refugiaților din Ucraina va lua noi proporții, consideră administrația Organizației Națiunilor Unite. Războiul ruso-ucrainean ar putea disloca peste 4 milioane de oameni de la casele lor, forțându-i să se refugieze în alte state. În același timp, o problemă care ia avânt este lipsa hranei, având în vedere că Rusia și Ucraina sunt unii dintre cei mai mari producători în agricultură și alimente la nivel global. Cap de afiș în presa internațională sunt și pierderile Rusiei pe fundalul sancțiunilor, dar și cel al luptelor. Mai multe publicații internaționale descriu nivelul de propagandă căreia este supusă populația Rusiei. Cu toate acestea, crește și numărul rușilor care încep să creadă că țara lor este o agresoare. Acestea și alte subiecte le găsiți în sinteza realizată de partenerii AGORA, Fundația Noroc Olanda.

A crescut procentul rușilor care cred că Rusia a atacat Ucraina

Mișcarea anti-război este în creștere în Rusia ne anunță The Independent, cu referire la postarea recentă a lui Alexei Navalny, principalul oponent al președintelui rus Vladimir Putin. Acesta a făcut publice rezultatele câtorva sondaje de opinie desfășurate de către echipa sa. Potrivit acestora, începând cu 25 februarie, proporția rușilor care cred că Federația Rusă a atacat Ucraina a crescut de la 29% la 53%. În același timp, potrivit unui material al Postimees, principala publicație din Estonia, Rusia nu cunoaște amploarea pierderilor sale. Autorul articolului constată că ceea ce s-a întâmplat în Herson ilustrează dezordinea din armata rusă care, potrivit anumitor surse, se spune că a pierdut deja o treime din tehnologia de care are nevoie pentru a putea opera în război. Referindu-se de asemenea și la pierderile economice, materialul menționează despre devalorizarea rapidă a rublei rusești. „Mai mulți analiști economici consideră că situația actuală va continua până în iunie și va depinde foarte mult de modul în care sunt primiți banii de la transportatorii de energie. Reprezentanții clasei de mijloc care locuiesc în orașe, vor fi afectați cel mai mult, iar cei care au fost săraci, vor deveni și mai săraci. (...) Cu toate acestea, cei care nu au simțit niciodată o viață bună, nu știu ce vor pierde. Nimeni nu poate prezice cu exactitate cât de repede se vor înrăutăți lucrurile acolo, dar Moscova și Sankt Petersburg sunt cele mai susceptibile de a vedea nemulțumirea pe străzi”, se arată în același material.

Realitatea distorsionată de la TV-urile din Rusia

Versiunea în limba rusă a Agenției de presă Deutsche Welle anunță despre declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind disponibilitatea sa de a negocia statutul autoproclamatelor republici populare Donețk și Luhansk și al peninsulei ucrainene Crimeea, anexată de Rusia. Totodată, acesta a avertizat că nu va ceda cererilor Moscovei, care a declanșat un război pe teritoriul Ucrainei și insistă asupra recunoașterii independenței DNR și LNR, precum și a intrării Crimeii în componența Federației Ruse. La subiectul negocierilor, publicația Foreign Policy expune părerile experților. Richard Andres, expert în securitate națională la Colegiul Național de Război din SUA este de părerea că „Rusia este aproape complet deconectată de sistemul bancar mondial. Vor fi deja milioane de ruși care nu vor putea să mănânce suficient sau suficientă electricitate”, ceea ce o pune pe Rusia într-o situație precară. Marlene Laruelle, directoarea Institutului de Studii Europene, Ruse și Eurasiatice de la Universitatea George Washington crede că deși este posibil ca Putin utilizează factorul timp în negocieri pentru a recâștiga avantajul militar, liderul rus ar putea fi gata să negocieze.

Publicația italiană Corriere della Sera relatează despre o înțelegere distorsionată a acestui război și explică cum este prezentată o zi de război în știrile apărute în ziare, la posturile TV și în mediul online rusesc. „O lume în care cei pe care aproape întreaga planetă îi consideră victime sunt agresori, iar invadatorii devin buni samariteni. Unde ceea ce este raportat de sute de jurnaliști internaționali și arătat prin imagini filmate sunt doar farse colosale. (...) O realitate alternativă atât de profund înrădăcinată încât o bună parte din cei 11 milioane de ruși care au rude în Ucraina nu-i cred pe cei dragi când povestesc despre distrugere, refugiați și victime”, constată publicația. Versiunea în limba engleză a Agenției Deutsche Welle relatează că înainte ca Twitter să fie blocat în Rusia, pe platformă se purtau discuții frecvente despre modul în care oamenii ar putea să-și convingă părinții să nu creadă propaganda de la Kremlin – și, mai ales, să nu sprijine războiul din Ucraina. Potrivit unui sondaj realizat de institutul de cercetare de opinie VCIOM, condus de stat, 68% dintre ruși susțin războiul, care în interiorul țării poate fi numit oficial doar „operație militară specială”. Aproape că nu mai există nicio instituție de presă critică sau independentă, iar persoanele în vârstă, în special, primesc cele mai multe știri de la televiziunea de stat, se explică în materialul Deutsche Welle.

ONU avertizează: aceasta ar putea fi cea mai mare criză de refugiați a secolului

Le Parisien ne informează că ONU denunță arestarea oponenților războiului din Rusia. Potrivit Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, „12.700 de persoane au fost arestate în mod arbitrar pentru că au participat la demonstrații pașnice” împotriva războiului declanșat pe 24 februarie. Aceste arestări sunt denunțate de Michelle Bachelet, care regretă că „spațiul de discuție sau de critică a politicilor publice se micșorează din ce în ce mai mult și mai profund” în Rusia. Potrivit ONU, numărul refugiaților ucraineni continuă să crească: peste 1,7 milioane de oameni au fugit de război; deja marți, pe 8 martie, a fost depășit pragul celor două milioane de refugiați, citează Euronews. În acest sens ONU avertizează: aceasta ar putea fi cea mai mare criză de refugiați a secolului. Ucrainenii continuă să fugă în țările vecine precum Polonia, România și Moldova. Autoritățile și ONU se așteaptă ca fluxul să se intensifice, în special în cazul deschiderii „coridoarelor umanitare” care ar trebui, teoretic, să permită civililor din orașele mari să iasă.

La întrebarea care este numărul estimativ al refugiaților, Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Filippo Grandi, spune că cifra va crește până la 4 milioane de refugiați în următoarele zile și săptămâni.

Filippo Grandi, a declarat Consiliului de Securitate al ONU: „Am lucrat în crizele refugiaților timp de aproape 40 de ani și rareori am văzut un exod atât de incredibil de rapid de oameni. Regret să spun că, dacă nu există o oprire imediată a conflictului, ucrainenii vor continua să fugă”. Diana Roy, analista la think-tankul Council on Foreign Relations, explică în analiza sa că Organizația Națiunilor Unite se pregătește, de fapt, pentru până la șapte milioane de persoane strămutate pe interiorul țării și până la șapte milioane de refugiați, ceea ce ar fi cea mai mare migrație în masă legată de război de la războaiele balcanice din anii 1990.

Criza hranei, catalizată de război

Despre cum războiul din Ucraina se transformă într-o catastrofă globală pentru securitatea hranei, relatează BBC News. Rusia și Ucraina sunt unii dintre cei mai mari producători în agricultură și alimente la nivel global. Rusia produce, de asemenea, cantități enorme de nutrienți, cum ar fi potasiu și fosfat - ingrediente cheie în îngrășăminte, care permit plantelor și culturilor să crească. BBC a discutat cu reprezentanții Yara International, cea mai importantă companie de nutriție a culturilor din lume și un furnizor de soluții de mediu și agricultură care au explicat că jumătate din populația lumii primește hrană ca urmare a îngrășămintelor și dacă aceasta este eliminată din câmp pentru unele culturi, randamentul va scădea cu 50%. Președintele companiei, Svein Tore Holsether, a vorbit despre consecințele nefaste a acestui război. El a spus că „pentru mine, nu se pune întrebarea dacă intrăm într-o criză alimentară globală, ci cât de mare va fi criza”.

În același timp, Organizația World Economic Forum ne arăta cifrele care vorbesc despre impactul asupra mediului financiar global. Rusia este al doilea cel mai mare producător de țiței din lume și asigură aproximativ 35% din aprovizionarea cu gaze naturale a Europei și 50% din Germania. Temerile de o eventuală întrerupere a aprovizionării pe piețele petroliere din cauza războiului din Ucraina au dus la creșterea prețurilor țițeiului de peste 100 de dolari pe baril pentru prima dată din 2014, Brent atins 105 de dolari. Prețurile gazelor din Marea Britanie și Olanda au crescut cu aproximativ 40%-50% joi. De asemenea, bursa Rusiei a fost lovita cel mai greu joi. Bursa MOEX din Moscova a scăzut cu un record de 33%, după ce a scăzut cu peste 1.000 de puncte la un moment dat, în timp ce comercianții se pregăteau pentru sancțiuni severe. Indicele MSCI Rusia s-a prăbușit cu 38%. Analiştii estimează că aceasta a fost una dintre primele trei prăbuşiri bursiere din toate timpurile. Creșterea prețurilor la energie a alimentat o criză pentru obligațiunile legate de inflație - titluri ale căror plăți cresc în conformitate cu inflația. În esență, asta implică convingerea că băncile centrale ar putea fi nevoite să meargă mai încet decât previziunile anterioare, cu creșteri ale ratei dobânzii pentru a lupta împotriva inflației, deoarece și creșterea economică este afectată, explică World Economic Forum.

NOTĂ: Acest material este realizat de Fundația Noroc Olanda.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Doi cetățeni ai Azerbaidjanului, condamnați la opt ani închisoare pentru șantaj. Ar fi pretins de la un alt azer 10 mii de euro

Doi cetățeni ai Azerbaidjanului, condamnați la opt ani închisoare pentru șantaj. Ar fi pretins de la un alt azer 10 mii de euro

La practic doi ani de la incendiul de la Filarmonica Națională, Ministerul Culturii abia în septembrie 2022 va anunța concurs de idei pentru o nouă clădire

La practic doi ani de la incendiul de la Filarmonica Națională, Ministerul Culturii abia în septembrie 2022 va anunța concurs de idei pentru o nouă clădire

În Republica Moldova s-au înregistrat cazuri de pestă porcină și gripă aviară. ANSA anunță două focare

În Republica Moldova s-au înregistrat cazuri de pestă porcină și gripă aviară. ANSA anunță două focare

Advertoriale
 Descoperă oferta turistică a Moldovei. A fost lansată campania „Hai la mine Acasă” (VIDEO)

Descoperă oferta turistică a Moldovei. A fost lansată campania „Hai la mine Acasă” (VIDEO)

Marșul Alăptării 2022: Alăptarea reprezintă cel mai natural început de viață (VIDEO)

Marșul Alăptării 2022: Alăptarea reprezintă cel mai natural început de viață (VIDEO)

Generația Inteligenței Financiare: Cum poate câștiga bani un elev? Urmăriți al doilea episod în limbaj mimico-gestual al cunoscutului serial de videouri explicative „Cunoaște sensul banului cu Emily”

Generația Inteligenței Financiare: Cum poate câștiga bani un elev? Urmăriți al doilea episod în limbaj mimico-gestual al cunoscutului serial de videouri explicative „Cunoaște sensul banului cu Emily”

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
    Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
  • DESCIFRAT: 12 ani pe calea digitalizării serviciilor publice sau cât de utilizate sunt tehnologiile informaționale în relația cetățean - Guvern
  • Copiii știu mai bine: De ce Moldova nu are mare? „Ne-a fost furată” sau „S-a scurs prin găurile lăsate de tancuri”
  • DESCIFRAT| Alertele cu bombă - ecuații cibernetice cu multe necunoscute sau slăbiciunea sistemului? (VIDEO)
  • Hike cu mine! Unde? La Seliște, să vezi un fag de 300 de ani și să afli cum un slovac a venit în Moldova și s-a apucat să ne dezvolte turismul (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Se împlinesc 14 ani de la încheierea războiului ruso-georgian. Republica Moldova condamnă agresiunea militară a Rusiei împotriva Georgiei
  • 2
    Republica Moldova este din nou parte a Asociației Mondiale a Drumurilor
  • 3
    Amnesty International face un pas înapoi: Își cere scuze pentru „suferința și furia” provocate de raportul în care a acuzat Kievul că ar pune în pericol civilii
  • 4
    Temperaturi de până la 35 de grade Celsius. Cum va fi vremea săptămâna viitoare
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.