SINTEZĂ: Bombe oarbe, summit istoric și apostrofări diplomatice. Care au fost momentele cheie ale panoramei informaționale

SINTEZĂ: Bombe oarbe, summit istoric și apostrofări diplomatice. Care au fost momentele cheie ale panoramei informaționale
FOTO: Tylaz

Ochii lumii sunt îndreptați, și la finele acestei săptămâni, asupra mai-marilor lumii, care s-au întrunit la Versailles pentru a găsi soluții la războiul ruso-ucrainean. Pe agenda decidenților se află și potențiala aderare a Ucrainei la UE. Între timp, presa din toată lumea vuiește despre bombardarea spitalului din Mariupol, calificată drept „crimă de război”, în timp ce Rusia se apără spunând că în clădire se aflau trupe ucrainene. Despre aceasta, dar și despre alte momente cheie ale săptămânii, citiți în sinteza realizată de Fundația Noroc Olanda.

Importanța istorică a summitului de la Versailles

În vizorul presei internaționale joi și vineri sunt liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene care s-au întrunit la Versailles. Războiul din Ucraina este subiectul care a dominat agenda summit-ului. Postul TV France24 menționează că prezentul summit ar putea avea o importanță istorică la fel de mare precum conferința de la Versailles care a pus capăt Primului Război Mondial. Așa-numita Declarație de la Versailles care va fi emisă la finele evenimentului ar putea să schimbe în mod fundamental ceea ce reprezintă Uniunea Europeană. Prim-Miniștrii și președinții vor purta discuții pe marginea unor subiecte fără precedent precum noile acțiuni militare ale UE, distribuirea refugiaților, siguranța energetică a UE în condițiile unei potențiale scăderi bruște a importului de gaz rusesc, dar și dacă UE se va alătura deciziei SUA de a interzice importul de gaz rusesc.

În prima zi a summit-ului șefii de stat şi de guvern ai UE au exclus orice aderare rapidă a Ucrainei la Uniunea Europeană, relatează postul belgian RTBF. Pentru a adera la UE este necesar să se îndeplinească cele trei criterii de la Copenhaga: să existe o democrație cuplată cu statul de drept, țara să aibă o economie de piață funcțională și să poată integra și respecta toate regulile și legile europene. Ucraina nu îndeplinea niciuna dintre aceste condiții, chiar și înainte de război. După cum informează Euractiv, după ore întregi de dezbateri, liderii UE au discuțiile la acest subiect fără a-și asuma anumite angajamente concrete privind apelul Ucrainei la aderarea rapidă la bloc și au trecut la aplanarea divergențelor în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor împotriva Moscovei.

Bombardarea maternității din Mariupol

Relatând subiectul războiului în cea de-a 16 zi, presa discută bombardarea spitalului din Mariupol, calificată drept o „crimă de război”. „Bombardarea de către Federația Rusă a maternităților și spitalelor de copii este o atrocitate”, titrează CNN citând declarațiile Președintelui Ucrainei Volodimir Zelenski. Forțele militare ruse au bombardat o maternitate și un spital pentru copii din sudul Ucrainei, în ciuda faptului că Rusia a fost de acord cu o pauză de 12 ore a ostilităților pentru a permite refugiaților să evacueze o serie de orașe. Zelenski și-a repetat apelul pentru ca NATO să declare o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei, exprimându-și indignarea față de atac și calificându-l drept „dovada finală a faptului că are loc un genocid al ucrainenilor”.

Drept răspuns la cele întâmplate, Rusia a declarat că maternitatea era de fapt o clădire a trupelor ucrainene, iar reprezentantul permanent adjunct al Rusiei la ONU, Dmitri Poliaski, a declarat că „așa se nasc știrile false”, informează Reuters.

La Radio Televiziunea belgiană, RTBF, de asemenea se prezintă poziția Rusiei care numește atacul împotriva spitalului ucrainean din Mariupol „o înscenare” pe când președintele Zelenski vorbește despre genocid. Florence Hartmann, jurnalistă și fost purtătoare de cuvânt al Carlei Del Ponte, procuror al Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (ICTY), cataloghează aceasta drept „o crimă de război, pentru că a avut loc o încălcare a Convenției de la Geneva, care protejează civilii. (...) În niciun caz un spital nu poate fi bombardat”, a răspuns ea pentru postul elveția RTS. În același context, Agenția de Presă Reuters informează că SUA are indicii că Rusia, în asaltul său asupra Ucrainei, folosește așa-numitele bombe oarbe, care nu sunt dirijate și cresc foarte mult riscul de ratare a țintelor. Declarațiile aparțin unui înalt oficial american în domeniul apărării, care a adăugat că SUA observă creșterea daunelor aduse infrastructurii civile și victimelor civile. Dacă utilizarea muniției nedirijate în medii urbane va fi confirmată, aceasta va întări acuzațiile cu privire la desconsiderarea de către Rusia a victimelor civile, se arată în același material.

Întrevederea de la Antalya

În urma întrevederii dintre miniștrii de Externe ai Ucrainei și Rusiei joi, 10 martie, în Antalya, ministrul turc de externe Mevlut Çavușoğlu a declarat că Turcia este în favoarea unei încetări a focului în Ucraina. Çavușoğlu a mai menționat că la întâlnirea dintre ministrul de Externe al Rusiei Serghei Lavrov și ministrul de Externe al Ucrainei Dmytro Kuleba s-a discutat, de asemenea, despre posibilitatea de organizare a unei întâlniri între președinții Rusiei și Ucrainei, relatează agenția de presă turcă Anadolu. La acest subiect s-a expus ministrul de Externe rus Serghei Lavrov, declarând că președintele Putin nu refuză stabilirea „contactelor”, relatează agenția de presă rusă Ria Novosti. Iar pe site-ul oficial al Kremlinului, kremlin.ru se anunță vizita de lucru a președintelui Republicii Belarus Alexander Lukașenko la Moscova unde acesta va purta discuții cu președintele Federației Ruse Vladimir Putin.

Rusia VS Consiliul Europei

De asemenea, agenția de presă rusă Tass a anunțat că Ministerul rus de Externe a emis joi o declarație în care afirmă că Rusia are intenția să părăsească Consiliul Europei. Aceasta fiind o organizație internațională care promovează respectarea drepturilor omului, democrației și a statului de drept. Ministerul rus de Externe a afirmat că statele UE și NATO, „abuzează de majoritatea lor absolută în Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei și continuă să urmărească o linie de distrugere” a organizației, iar Rusia „nu are nicio intenție de a tolera aceste acțiuni subversive”. Această declarație vine după decizia din 25 februarie, a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei prin care a suspendat dreptul la reprezentanță a Rusiei, la inițiativa Ucrainei și a Poloniei. Postul britanic BBC difuzat în limba rusă anunță că în cazul în care Rusia se va retrage din Consiliul Europei, cetățenii Rusiei își vor pierde posibilitatea de a se adresa la Curtea Europeană a Drepturilor Omului după ce vor fi încheiate toate procedurile de retragere din Consiliul Europei Aceste explicații au fost oferite de șefului Comitetului pentru legislație constituțională al Consiliului Federației, Andrey Klishas. „Cetățenii Rusiei și ai altor țări, precum și organizațiile ale căror drepturi au fost încălcate de acțiunile autorităților ruse, se pot adresa pentru protecția drepturilor lor, dacă încălcarea a avut loc înainte de data părăsirii Consiliului Europei”, a precizat Andrey Klishas.

Ничего нет, но вы держитесь!

Între timp, agenția de presă japoneză, Japan Today, anunță despre decizia operatorului lanțului de îmbrăcăminte Uniqlo de a închide temporar toate cele 50 de magazine din Rusia, alăturându-se altor companii globale pentru a suspenda operațiunile comerciale acolo, pe măsură ce invazia Moscovei în Ucraina continuă. Decizia vine după ce firma a fost întâmpinată cu un val de critici pe rețelele de socializare pentru politica sa de a menține magazinele din Rusia deschise într-un moment în care rivalii își reduceau afacerile acolo. Publicația Japan News relatează despre decizia tuturor producătorilor japonezi care suspendă livrările către Rusia și opresc producția acolo, atât timp cât Moscova continuă invazia Ucrainei. Această decizie este importantă pentru economia japoneză. Potrivit statisticilor comerciale ale Ministerului de Finanțe al Japoniei, exporturile japoneze către Rusia au totalizat 862,3 miliarde de yeni în 2021, reprezentând aproximativ 1% din totalul exporturilor, dar sfera automobilelor a reprezentat aproximativ 40% din total, sau 357,4 miliarde yeni, iar vehiculele și utilajele - mai mult de 70%. Agenția de presă rusă Interfax de asemenea a informat despre suspendarea livrărilor de produse și producție în Rusia de către mai multe companii japoneze. Purtătorul de cuvânt al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov a declarat pentru Lenta.ru că „Situația este fără precedent” în contextul în care tot mai multe companii părăsesc piața rusă. Dar joi, pe 10 martie, la ședința online cu membrii guvernului în care s-a discutat despre situația suspendării activității a companiilor străine în Federația Rusă, Vladimir Putin a declarat că economia rusă se adaptează la situație după impunerea noilor sancțiuni occidentale, relatează RIA Novosti.

Războaie diplomatice și apostrofări

Intercalările diplomatice au fost și ele vizate de presă. Potrivit portalului Euractiv , ambasadele Rusiei din Europa au fost active pe rețelele de socializare pentru a apăra poziția părții ruse referitoare la războiul din Ucraina. Dar în unele cazuri, cum ar fi în Grecia și Bulgaria, ambasadele rusești acestea nu au fost trecute cu vederea. La Sofia, presiunea crește pentru expulzarea ambasadoarei Eleonora Mitrofanova din cauza comentariilor jignitoare la adresa Bulgariei și a cetățenilor săi. Premierul bulgar Kiril Petkov a invitat-o pe Mitrofanova la o întâlnire și a îndemnat-o să respecte normele de comunicare diplomatică și să nu folosească calificative jignitoare la adresa instituțiilor bulgare, după cum și-a informat cetățenii pe Twitter. Petkov și-a exprimat indignarea că Mitrofanova a comparat războiul din Ucraina cu eliberarea Bulgariei în urmă cu 144 de ani. Premierul a insistat că ambasada rusă nu ar trebui să intervină în politica internă a Bulgariei, cerând încetarea războiului din Ucraina și revenirea la dialog. În Grecia, tensiunile dintre Atena și Moscova s-au amplificat după ce zece expatriați greci au fost uciși în timpul unui bombardament al forțelor rusești în Sartana, un sat din regiunea Donețk, în estul Ucrainei. La Atena, ambasada rusă a emis o declarație în care afirmă că Rusia nu bombardează zone rezidențiale și sate. Într-o declarație separată, ambasada a atacat politicienii și mass-media pentru că răspândesc propagandă antirusească, pe care mulți au perceput-o ca pe o intimidare. Astfel, la Atena, ambasada rusă printr-o postare pe Twitter le-a indicat grecilor ce canale de televiziune ar trebui să urmărească. Portalul de știri grecesc, Greek Reporter, a informat că oficialii greci au catalogat declarațiile făcute de oficialii ruși care au acuzat Atena de propagandă anti-Rusia în războiul din Ucraina drept inacceptabile în practica diplomatică. Ministerul de Externe al Greciei a răspuns părții rusești, reiterând că „Politica externă a Greciei este o politică de principii și se bazează în mod constant pe respectarea deplină a dreptului internațional (...) Grecia co-decide și este legată de deciziile luate în organizațiile internaționale la care participă, precum, printre altele, Uniunea Europeană și NATO”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Alexandros Papaioannou. Potrivit Euractiv, astfel de comportament al diplomaților ruși au fost raportate și în alte capitale europene: Roma, Vilnius, Helsinki, Madrid și Berlin.

Acest material este realizat de Fundația Noroc Olanda.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Mai mulți retaileri din Europa sting lumina și reduc programul de funcţionare  pentru a economisi energie

Mai mulți retaileri din Europa sting lumina și reduc programul de funcţionare pentru a economisi energie

În sud-vestul Franței au reizbucnit incendiile: 6.000 de ha de pădure afectată

În sud-vestul Franței au reizbucnit incendiile: 6.000 de ha de pădure afectată

Refugiații ucraineni scapă Polonia de dificultăți

Refugiații ucraineni scapă Polonia de dificultăți

Advertoriale
Despre finanțe și investiții, pe înțelesul tinerilor, cu Lilian Guzun, CEO Iute Credit  (VIDEO)

Despre finanțe și investiții, pe înțelesul tinerilor, cu Lilian Guzun, CEO Iute Credit  (VIDEO)

Soluția de plată Garmin Pay, disponibilă pentru deținătorii cardurilor Mastercard maib

Soluția de plată Garmin Pay, disponibilă pentru deținătorii cardurilor Mastercard maib

Ai un cabinet stomatologic? Contabilul tău e la DAD Accountant

Ai un cabinet stomatologic? Contabilul tău e la DAD Accountant

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
    Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
  • DESCIFRAT: 12 ani pe calea digitalizării serviciilor publice sau cât de utilizate sunt tehnologiile informaționale în relația cetățean - Guvern
  • Copiii știu mai bine: De ce Moldova nu are mare? „Ne-a fost furată” sau „S-a scurs prin găurile lăsate de tancuri”
  • DESCIFRAT| Alertele cu bombă - ecuații cibernetice cu multe necunoscute sau slăbiciunea sistemului? (VIDEO)
  • Hike cu mine! Unde? La Seliște, să vezi un fag de 300 de ani și să afli cum un slovac a venit în Moldova și s-a apucat să ne dezvolte turismul (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Consecințele ploii: Copaci doborâți la pământ, mașini strivite, subsoluri pline cu apă și transport public blocat (FOTO/VIDEO)
  • 2
    Caz tragic în capitală. Un bărbat a murit, după ce a călcat într-o băltoacă în care erau căzute două fire electrice
  • 3
    Plouă cu găleata în Chișinău: Străzile capitalei s-au transformat în adevărate râuri (VIDEO)
  • 4
    ANSP explică cum și când se administrează Iodura de Potasiu: Primele ore de la catastrofa nucleară, decisive pentru sănătate
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.