„Ce a făcut Guvernul Republicii Moldova? La 15 martie a alocat din donațiile acumulate 21, 3 milioane de lei autorităților publice locale de nivelul II. Nu primărilor, dar Consiliilor raionale, în condițiile în care mulți reprezentanți ai acestor instituții nu s-au implicat în niciun fel în gestionarea crizei refugiaților”, se arată în comunicatul emis.

Primarii susțin că vor fi nevoiți să cerșească de la Consiliile raionale resurse pentru a acoperi cheltuielile suportate, dar și pentru a acorda suport familiilor gazde. Aceștia sunt de părere că cei care s-au implicat vor rămâne fără ajutorul bănesc.

„Nu le vor obține pentru că au îndrăznit să critice activitatea acestora, pentru că fac parte din alte partide politice sau sunt independenți, pentru că cetățenii din comunitățile lor nu au votat partidele pe care le reprezintă mai marii Consiliilor raionale etc”, mai menționează reprezentanții CALM.

Aceștia spun că și de această dată au mobilizat diaspora, au colectat ajutoare umanitare, însă procesul de aducere a ajutorului umanitar direct primăriilor este extrem de birocratizat și centralizat.

„De exemplu, Asociația Obștească a Moldovenilor din Catalonia a colectat un lot de ajutor umanitar pentru refugiații stabiliți în localitățile din nordul Republicii Moldova. În actele de confirmare este specificat că acest suport este pentru primăriile din nordul Republicii Moldova care au refugiați în localitățile lor. Cu toate acestea, în vamă coletele au fost descărcate și depozitate, explicația fiind că totul trebuie să ajungă la Ministerul Muncii și Protecție Sociale care va repartiza aceste bunuri așa cum va considera necesar”, mai spune CALM.

La fel de nemulțumiți sunt și de decizia de a prelua sub controlul Guvernului Centrul de la Moldexpo.

„Acest lucru s-a întâmplat după trei săptămâni de investiții cu resurse proprii în amenajarea, dotarea și logistica Centrului Moldexpo de către primăria municipiului Chișinău. Autoritățile centrale spun că acest lucru se face în scopul conjugării eforturilor privind implementarea Planului Operațional ONU pentru Refugiați și prestării serviciilor de asistență refugiaților. Ne întrebăm însă de ce nu s-a implicat Guvernul să pună în funcțiune acest mecanism din prima zi a invaziei? Credem că e mult mai ușor să preiei un mecanism pus bine la punct, decât să construiești ceva de la zero”

Solicitată de AGORA, purtătoare de cuvânt a Guvernului, Anastasia Taburceanu, susține că toate acuzațiile sunt nefondate și „alimentate de niște frustrări”.

„Cei care vor să primească bani de la Cancelaria de Stat trebuie să acrediteze oficial centrul de plasament al refugiaților la Ministerul muncii și Protecției Sociale. Procedura de acreditare este foarte simplă și s-a vorbit cu primarii direct. Cei care nu au acreditat, nu au cum primi bani pentru că există un mecanism firesc în toate situațiile, inclusiv în cea de criză”, a declarat Taburceanu.

Purtătoarea de cuvânt afirmă că procedura de primire a bunurilor umanitare a fost simplificată prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale.

„Mai simplu de atât nu se poate de făcut. Înțelegem că primarii nu doresc să se ducă la vamă să facă un drum în plus, dar există măsuri care sunt prevăzute. Avem multe primării care s-au conformat și au primit ajutor din diaspora de mai multe ori”, a explicat ea.

În ceea ce privește nemulțumirile primarilor de a se aloca bani direct și nu prin Consiliile Raionale, cei de la Guvernare spun că acest lucru nu este posibil.

„Legea spune că banii se duc la APL 1 după care se transferă la APL 2. Nu există un mecanism prin care să se transmită banii direct. Aceasta este legea și trebuie respectată”, a concluzionat ea.